Aleea Scaunelor face parte din ansamblul sculpturilor lui Brâncuşi, numit Calea eroilor, alături de care putem include, cu siguranţă, şi Masa Tăcerii, Coloana Infinită şi Poarta Sărutului, care, deşi au cu totul alte simboluri, se clasifica pe aceeaşi scară din punct de vedere al calităţii şi al importanţei. Aleea Scaunelor este creată tot din piatră, scaunele având formă simplă, dar totodată şi foarte complexă în semnificaţii şi simboluri. Nu poți să vorbeşti despre această sculptură fără să aduci vorba şi de Masa Tăcerii sau de Poarta Sărutului, deoarece de la Masă porneşte aleea, formată din cele 30 de scaune, care duce către Poartă.

Simbolurile au diverse sensuri, însă ele nu pot fi discutate ca sculpturi una fără cealaltă. Astfel, Masa Tăcerii reprezintă, probabil, masa contemplativă, masa la care se punea ţara la cale, masa timpului, a spaţiului perfect, a lumii de dincolo, poate fi şi masa apostolilor, masa celor flămânzi, masa familiei sau chiar masa de meditaţie asupra morţii şi a vieţii, asupra abstractului şi multe altele. Nimeni nu poate spune ce-a fost în capul sculptorului, cert este că perfecţiunea cu care a realizat acest ansamblu continuă să-i uimească pe turişti şi pe cercetători la fiecare privire. Având în vedere că Poarta Sărutului reprezintă trecerea către lumea cealaltă sau venirea de pe lumea cealaltă, trecerea în fiinţă şi în nefiinţă, Aleea Scaunelor poate reprezenta legătura dintre sacru şi profan, dintre viaţă şi moarte, dintre raţiune şi suflet, dintre materie şi haos. Interpretările sunt destul de vaste, unele mai difuze, altele mai complexe. Aleea Scaunelor, care este alcătuită din 30 de obiecte, poate fi şi o lună calendaristică alcătuită din 30 de zile, deci fiecare scaun simbolizează câte o zi din lună. Dar în momentul în care luna are 31 sau 29 de zile, ce facem cu restul de scaune sau cu cele care lipsesc?! Este, oricum, o întrebare retorică şi discuţiile rămân mereu deschise, având în vedere că cei mai mari iubitori de artă, cercetătorii sau admiratorii sculpturilor, în general, sunt mereu plini de idei şi de imaginaţie. Cert este că Aleea Scaunelor poate fi un lung drum spre nicăieri, mărginit însă de numărul scaunelor.

Lung drum către nicăieri, deoarece duce la Poarta Sărutului. Fiorii pe care îi trăiești în momentul în care urmezi această cale sunt de nedescris, cert este că te poate cuprinde sentimentul morții, la fel și panica, dorinţa de a bate în retragere şi gândul că nu trebuie să ajungi la Poartă. Dar, dacă vii dinspre Poartă şi treci pe Aleea Scaunelor, te poţi simţi un nou om, plin de viaţă, abia născut, proaspăt și senin ca o ploaie de primăvară. Tocmai aceasta este şi ideea simbolurilor. Sculpturile sunt făcute, probabil, pentru a exprima multe idei, mult prea multe simboluri, însă, în cele din urmă, totul se rezumă la ceea ce simte vizitatorul în momentul în care trece şi acceptă această călătorie în timp, în spaţiu, în gânduri. Întregul ansamblu brâncovenian incită la visare, la dispute de idei, la imagini abundente asupra vieţii, asupra a ceea ce poate exista în jur.

O semnificaţie recent dată Aleii Scaunelor este aceea că numărul de treizeci reprezintă vârsta lui Iisus, vârsta la care a devenit Fiul Domnului în momentul în care Sfântul Duh s-a pogorât peste el. Astfel, se face legătura şi cu faptul că omenirea în sine nu a atins vârsta de 30 de ani spirituali pentru deplina maturitate spirituală, iar în momentul în care o va atinge, ceea ce se va întâmpla, cel mai probabil, în mileniul trei, spun specialiştii din domeniu, atunci totul se va sfârşi, se va preface în cenuşă, în nimic, în haos, aşa cum a fost şi la început. Dar poate că, la urma urmei, Constatin Brâncuşi nu s-a gândit la nicio semnificaţie şi nu a vrut să lase mărturii ale revelaţiilor pe care nu le-a avut, ci pur şi simplu a gândit o arhitectură perfectă, care să rămână moştenire poporului român sau poate că a vrut să stârnească controverse şi să pună imaginaţia oamenilor la muncă. Tot referitor la simboluri, se mai spune că Aleea Scaunelor, având în componenţă 30 de scaune dispuse de o parte şi de alta în număr egal, deci 15 pe partea dreaptă şi 15 pe partea stângă, reprezintă polaritatea femeii, deci minusul, către partea stângă, iar pe partea dreaptă reprezintă polaritatea masculină, deci plusul. Putem adăuga faptul că dispunerea lor în mod egal se referă şi la mitul androginului, conform căruia fiecărui scaun din dreapta îi corespunde un scaun din stânga, centrând ideea de complementaritate, de apartenenţă.

Dar oricare ar fi simbolul Aleii Scaunelor, ceea ce știm sigur este că sculptura în sine reprezintă o capodoperă care merită şi trebuie să fie conservată poate până la sfârşitul sfârşitului, până când, într-adevăr, se vor împlini toate profeţiile, atât cele simbolizate de către pietrele ce au luat forma unor scaune în mâna lui Brâncuşi, cât şi cele strigate în gura mare de către bătrânii veacurilor.

alea-scaunelor.jpg
vedere-cu-aleea-scaunelor-din-targu-jiu-judetul-gorj.jpg
imagine-de-ansamblu-cu-aleea-scaunelor-din-targu-jiu-judetul-gorj.jpg
opere-ce-fac-parte-din-aleea-scaunelor-din-targu-jiu-judetul-gorj.jpg
aleea-scaunelor-din-targu-jiu-judetul-gorj.jpg
foto-cu-aleea-scaunelor-din-targu-jiu-judetul-gorj.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ