Generalitati despre alunele de padure

Veverita iubitoarea alunelor de padure, Foto: shipscooksstuff.wordpress.com

Veverita iubitoarea alunelor de padure, Foto: shipscooksstuff.wordpress.com


Alunele, fructele cu gust inconfundabil ale arbustului Corylus avellana (“corylus” vine din cuvantul grecesc “korus” – “casca”, facand referire la cupa verde care imbraca aluna) reprezinta un aliment deosebit de hranitor si sanatos. Alunul este un arbust care creste inalt de 4-6 metri, originar din Asia Mica, dar cunoscut inca din Antichitate, in Grecia, Italia, Turcia, Spania si raspandit, ulterior, in toate zonele cu clima temperata si umeda. In stare salbatica, alunul creste la poalele padurilor de fag si stejar. Primele culturi de alun, in Europa, au aparut prin secolul al XVII-lea. In manuscrisele chinezesti este mentionat de acum 5000 de ani, cand alunele erau folosite atat ca aliment, dar si pentru proprietatile lor terapeutice. In 1995, in Scotia, sapaturile arheologice au scos la iveala urmele unei gropi unde fusesera aruncate cantitati uriase de coji de alune. Analizele cu Carbon 14 au relevat ca urmele respective au o vechime de aproape 9000 de ani.

Exista nenumarate varietati de alun, ale caror fructe, care cresc, de obicei, grupate cate trei, se coc spre sfarsitul verii, intre august si octombrie. Cand coaja dura devine galben-maronie, este semn ca alunele sunt coapte. Daca nu sunt consumate imediat, crude sau prajite, se pot pastra, in coaja lor, multa vreme, chiar pana in sezonul urmator. Corylus avellana (alunul) nu este o planta pretentioasa, traieste multi ani, fara ingrijiri speciale si poate fi cultivat in orice gradina. Pamantul de la baza alunului este foarte bun pentru dezvoltarea trufelor. In prezent, cea mai mare producatoare de alune de padure este Turcia, cu peste 75% din productia mondiala.

Alune de padure, Foto: en.wikipedia.org

Alune de padure, Foto: en.wikipedia.org

Alunul si alunele in mitologie

Mai ales in mitologiile nordice, alunul si alunele ocupa un loc privilegiat. De cele mai multe ori, alunul (alaturi de scorus) apare ca un arbore al fertilitatii. Intr-o legenda islandeza, se povesteste ca o ducesa, pentru a avea un copil, a plecat sa ii intalneasca si ii implore pe zei, intr-un crang de aluni. In Germania de nord, exista obiceiul ca, in ceremoniile de nunta, mirele si mireasa sa fie intampinati cu urarile “Alune, alune!”, iar mireasa, a treia zi dupa petrecere, trebuia sa imparta alune, ca semn de bun augur. Druizii (preotii celti) foloseau crengutele de alun in ritualurile religioase, in incantatii, sau pentru a grava pe ele litere magice. Aluna, pe de alta parte, era un simbol al cunoasterii, al rabdarii si al initierii. In perioada Evului Mediu (dar si mai tarziu), nuielusa de alun era utilizata de cautatorii de comori sau de izvoare, deoarece se considera ca poate instaura o comunicare misterioasa cu maruntaiele pamantului.

In mitologia romaneasca, alunul are, de asemenea, valoarea unui arbore sacru, fiind utilizat in ritualurile asociate descantecelor de dragoste sau de boala.

Alune de padure verzi, Foto: commons.wikimedia.org

Alune de padure verzi, Foto: commons.wikimedia.org

Beneficiile consumului de alune

  • Alunele au o valoare energetica mare (380 kcalorii/100grame);
  • Contin o cantitate mare de magneziu (56 mg/100g), contribuind la o foarte buna functionare musculara si nervoasa; experimente recente au demonstrat ca magneziul, in combinatie cu fibrele din alune (6,5 g/100g) au un rol protector veritabil, impotriva bolilor cardio-vasculare (necesarul zilnic de fibre, pentru femei, este de 25 g, iar pentru barbati 38 g);
  • Alunele au o mare concentratie de vitamina E si B (B1, B6, B9), avand, astfel, un excelent rol antioxidant, anihiland efectul radicalilor liberi; Vitaminele din complexul B controleaza metabolismul, au un rol esential in sinteza neurotransmitatorilor, contribuie la “fabricarea” globulelor rosii, stimuleaza imunitatea etc.
  • Azotatii, fosforul, potasiul, fierul asigura buna functionare a organismului, alunele fiind recomandate si in combaterea anemiilor;
  • Extractul din frunze si coji de alun ajuta la combaterea periflebitelor (afectiuni exterioare ale venelor);
  • Din florile alunului (matisorii) se prepara ceaiuri sudorifice;
  • Un consum de aproximativ 50 de grame de alune de padure, pe zi, pe o perioada de 30 de zile, diminueaza cu 50% riscul aparitiei unei boli cardio-vasculare sau al unui infarct; diminueaza, de asemenea, colesterolul “rau” (LDL);
  • Anumiti compusi din alune (taxani) au efect anticancerigen;
  • Alunele contin acizi grasi mono-nesaturati (precum Omega 9), care, printre alte beneficii, previn aparitia diabetului de tip 2, mentin un nivel bun al glicemiei si combat obezitatea;

Precautii

Persoanele care sunt alergice la polen ar putea avea asemenea reactii si in cazul consumului de alune (sindrom alergic oral), mai ales, in cazul celor consumate crude. Simptomele se manifesta prin iritarea cavitatii bucale, a buzelor si a gatului. Daca alunele sunt prajite, riscul aparitiei unei alergii este mult scazut.

Alunul, un arbust ecologic

Alunul este foarte potrivit pentru a fi cultivat in locurile despadurite sau unde exista pericolul alunecarilor de teren, deoarece are un sistem radicular bine dezvoltat, fixand pamantul din jur. Plantat la marginea campurilor, protejeaza culturile de vanturile puternice, purifica aerul din zonele unde creste, iar iarna este un bun obstacol in calea zapezilor. Nectarul florilor ofera hrana, din belsug, albinelor.



You Might Also Like

One comment

  1. 1

    Daca stiti,spuneti-mi cum sa combat viermii alunelor(cand apar fluturii,cum arata,cu ce se distrug).Multumiri anticipate!

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Current ye@r *