Arcul de Triumf este unul dintre cele mai reprezentative monumente din Bucureşti, fiind amplasat în nordul capitalei, la intersecţia dintre şoseaua Kiseleff şi bulevardele Alexandru Constantinescu, Constantin Prezan şi Alexandru Averescu. În anul 2010, a fost inclus pe lista monumentelor istorice din sectorul 1. Este o clădire impunătoare, care are 27 de metri înălţime.

Arcul de Triumf a fost ridicat pentru a celebra victoria ţării noastre în Primul Război Mondial. De altfel, nu este singurul monument închinat acestui eveniment – Catedrala Încoronării din Alba Iulia, Crucea Caraiman (sau Crucea Eroilor Neamului), Mausoleul de la Mărăşeşti şi Mormântul Eroului Necunoscut aflat în Parcul Carol au fost ridicate tot cu acest scop. De asemenea, înainte ca acest edificiu să fie construit, în Bucureşti au existat şi alte construcţii monumentale, care au comemorat diverse evenimente importante pentru România, precum victoria din Războiul de Independenţă din 1877 sau jubileul regelui Carol I din 1906.

Arcul de Triumf actual nu a fost primul de acest gen din Bucureşti. Au mai fost construite cinci alte astfel de monumente în anii 1848, 1859, 1878, 1906 şi 1918. Existenţa lor a fost de la bun început temporară, însă după Primului Război Mondial autorităţile au hotărât să ridice un monument permanent. Această decizie a venit în urma faptului că ultimul arc a fost construit din lemn şi apoi acoperit cu ipsos după patru ani – astfel, degradarea nu a încetat să apară. Ideea unui arc din lemn i-a aparţinut primarului de atunci, Matei Gh. Corbescu, care a luat această hotărâre deoarece nu avea bani suficienţi pentru a ridica unul mai puternic.

În anul 1922, a avut loc încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, iar cu acest prilej s-a hotărât ridicarea Arcului de Triumf. Petre Antonescu a fost cel care s-a ocupat de proiectarea lui, fiind inspirat de arcul din Paris. Însă arhitectul a avut prea puţin timp la dispoziţie ca să desăvârşească o lucrare deosebită, aşa că scheletul a fost făcut din beton armat, în timp ce basoreliefurile au fost executate din ipsos. Intemperiile şi-au spus cuvântul, astfel că, în anul 1930, construcţia deja era într-un stadiu avansat de degradare.

Lumea era contrariată de faptul că Arcul de Triumf existent nu se potrivea cu oraşul denumit „Micul Paris”, iar articolul publicat de un jurnalist a atras atenţia autorităţilor, care s-au hotărât să schimbe imaginea Bucureştiului. Petre Antonescu a fost din nou solicitat şi acesta nu a dărâmat monumentul, aşa cum ar fi vrut mulţi, ci a avut grijă ca finisajul exterior să fie executat cu mai multă pricepere. Astfel, basoreliefurile au fost înlocuite cu marmură de Rușchița, foarte apreciată la acea vreme, sau cu piatră. De asemenea, au fost angajaţi câţiva sculptori care să reprezinte alegoriile Victoriei, Credinţei şi Bărbăţiei.

Arcul de Triumf a fost inaugurat în anul 1936, după ce a fost adus în starea actuală cu ajutorul banilor donaţi de locuitorii capitalei şi de diverse societăţi şi asociaţii. La ceremonie, au fost prezenţi regele Carol al II-lea şi Regina Maria, mama sa, dar şi personalităţi de seamă din străinătate. Regimul comunist nu a lăsat nici această clădire nemodificată: portretele suveranilor Ferdinand şi Maria au fost îndepărtate şi înlocuite, ulterior, cu nişte flori de piatră, deloc estetice. Imediat după căderea regimului, cele două portrete şi-au reluat locul cuvenit.

Astăzi, în Arcul de Triumf funcţionează un muzeu, dar care poate fi vizitat doar la ocazii speciale, cum ar fi în perioada Zilei Naţionale a României. Cei care au şansa să ajungă în interiorul monumentului, pentru că nu mulţi reuşesc (muzeul este deschis doar câteva ore), se pot urca pe terasă şi pot vizita patru expoziţii: Arcul de Triumf în Imagini (expoziţie de fotografii şi machete), Marele Război al Reîntregirii Neamului (expoziţie de fotografie şi film), Marea Unire de la 1918 (expoziţie de fotografii şi reproduceri ale coroanelor regale) şi Heraldica Marilor Familii Boiereşti (expoziţie de fotografii şi înfăţişarea unor efigii din bronz).

arcul-de-triumf-din-bucuresti.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ