Bastionul Soldisch din Sibiu face parte din fortificaţiile cosntruite pentru a apăra acest oraş. Cunoscut şi sub denumirea de Bastionul Mercenarilor, acesta se găseşte în vestul fortificaţiilor, mai exact pe strada Bastionului, la intersecţia cu şoseaua Alba Iulia. Fortificaţiile oraşului medieval Sibiu, din care face parte şi acest bastion, precum şi curtine şi fragmente de rondela din secolele XII-XVII, au fost incluse pe lista monumentelor istorice din acest judeţ, în anul 2004.

Bastioanele din Sibiu au apărut ca urmare a creşterii ameninţării din partea turcilor. Acestea aveau rolul de a întări punctele importante ale oraşului medieval, adică centurile de apărare. De proiectele bastioanelor s-au ocupat arhitecţi italieni iscusiţi, care au schimbat sistemul de fortificaţii. Bastionul Soldisch a fost construit între anii 1622 şi 1627 şi este o mărturie a sistemului italian de fortificaţii din a doua jumătate a secolului al XVI-lea.

Bastionul Mercenarilor era al cincilea dintre bastioanele construite în Sibiu. Celelalte sunt Bastionul Haller (care există şi astăzi), Bastionul Cizmarilor din faţa Porţii Ocnei, bastionul din faţa Porţii Cisnadiei şi bastionul din faţa Porţii Turnului. Bastionul Soldisch a fost ridicat pentru a apăra latura vestică – aceasta a avut, din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, chiar o centură dublă de ziduri. Pe lângă bastionul propriu-zis, au fost construite şi curtine, menite să lege bastionul de cel din faţa Porţii Cisnadiei.

În secolul al XVII-lea, au avut mai multe lupte între romani şi turci, în timpul lor fiind folosit şi Bastionul Soldisch, care a reuşit să scape de distrugeri. Însă nu a mai avut parte de acest noroc în anul 1660, când principele Rakoczi al II-lea l-a asediat. Acesta lupta împotriva otomanilor conduşi de vizirul Ali Beg, susţinătorul lui Acaţiu Barcsay, care va deveni principele Transilvaniei. Bastionul a fost atunci bombardat, iar în prezent se pot vedea pe ziduri cinci ghiulele incandescente.

Bastionul Soldisch are, în partea superioară, un brâu pronunţat, construit cu scopul de a-i împiedica pe cei care doreau să asedieze bastionul cu ajutorul scărilor de asalt. Pe latura exterioară, există o placă din marmură albă, pe care stă stema oraşului Sibiu, considerată cea mai frumoasă dintre toate pe care le-a avut. La bază, se află două porţi care duc spre nivelul subteran.

În secolul al XVIII-lea, comitele Michael von Brukenthal a construit, în interiorul Bastionului Soldisch, o deosebită grădină, cu fântână şi oranjerie, dar şi cu ruine artificiale şi colina din bucăţi de stâncă. De fiecare dată când avea loc o festivitate militară, platforma bastionului găzduia tunuri, care trăgeau salve de artilerie. Tot lângă bastion, se află o construcţie din secolul al XIX-lea, care are un turn în creneluri, în stilul romantic.

Degradarea Bastionului Soldisch a început odată cu anul 1881, când Turnul Aurarilor a fost dărâmat. Doi ani mai târziu, lângă el, au fost inaugurate Orfelinatul Evanghelic şi Biserica St. Johannes, care au nu au făcut deloc bine construcţiei. Începând cu anul 1903, în rondela de artilerie, funcţionează un orfelinat. Din curtea orfelinatului, se poate ajunge pe bastion, după ce se trece pe sub porţiunea de zid care unea bastionul cu cetatea.

bastionul-soldisch.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ