Râul Doamnei îşi adună apele din Curmătura Brătilei, de sub vârful cel mai înalt al Munţilor Carpaţi – Moldoveanu (2543 m). Lacurile din Bazinul Râul Doamnei sunt puţin întinse, puţin adânci, în majoritatea lor cu maluri acoperite cu păşuni alpine. Lacurile acestea prezintă particularitatea că, deşi au adâncime mică, sub 2 m, au fauna piscicolă care supravieţuieşte şi pe timpul iernii, datorită izvoarelor bogate în debit de apă, care alimentează lacurile.

Lacul Zârna – este format din izvorul Zârna de sub Vf.Zârna. Se află la altitudinea de 2050 m, are suprafaţa de 0,50 ha, adâncimea maximă de 0,5 m, lungimea de 110 m, lăţimea de 80 m. Fundul lacului este acoperit cu strat gros de mal, fin, de 15 cm. Este alimentat de şase izvoare care intră în lac. La lac, se ajunge în 30 min, din Curmătura Zarnei.

Lacul Jgheburoasa – este mai mare şi mai adânc, situat la obârşia pârâului Jgheburoasa (afluent al Zarnei), la 2150 m altitudine. Are lungimea de 130 m, lăţimea de 90 m, o suprafaţă de 1 ha, adâncimea maximă de 2 m. Malurile lacului sunt acoperite cu afiniş. De la Lacul Zârna, se ajunge, într-o oră, la Lacul Jgheburoasa, iar de la Lacul Urlea, mergând pe creastă timp de 2 ore, se ajunge la Lacul Jgheburoasa. De la lacurile Hârtop, peste culmea Leaotei, se face o oră până la lac. Fundul lacului este acoperit cu un strat de mal fin.

Lacul Zarna II – se află pe culmea Zarnei, din Bazinul Râul Doamnei, situat la 2140 m altitudine. Are lungimea de 55 m, lăţimea de 40 m, se află la cca. o oră de Lacul Jgheburoasa. Este adânc de 1,5 m, în timpul verii scade la 0,70 m. Acest lac nu este alimentat din izvoare, el s-a format din ploi şi topirea zăpezilor.

Lacurile din Hârtoapele Leaotei – sunt mai multe la număr, însă doar trei dintre ele prezintă importanţă.

Lacul Hârtop I (sau Gemenul de Sus) – se află la altitudinea de 2230 m. Se situează pe scara celor mai înalte lacuri alpine din Carpaţi, alături de Taul Agăţat din Munţii Retezat şi Iezerul Capra din Munţii Făgăraş. Lacul este lung de 70 m, lat de 55 m (lăţime maximă), adânc pe mjloc de 2 m şi are suprafaţa de 0,30 ha. S-a format din ploi şi topirea zăpezilor. Malurile lacului sunt, în parte, stâncoase, formate fie din blocuri de stâncă, fie din grohotiş. Malul dinspre nord-vest alcătuieşte o zonă mlăştinoasă.

Lacul Hârtop II (sau Gemenul de Jos) – este situat la 100 m distanţă de Lacul Hârtopul I. Se află la 2200 m altitudine, are lungimea de 70 m, lăţimea de 60 m, o suprafaţă de 0,35 ha şi adâncimea maximă de 0,70 m. Fundul lacului este acoperit cu pietre, iar malurile lacului sunt mlăştinoase. Lacul este alimentat de un izvor care vine din Lacul Hârtopul I. Drumul între cele două lacuri poate fi parcurs într-o jumătate de oră.

Următorul lac din Bazinul Râul Doamnei este numit Hârtop V sau Lacul Roşu, după impresia de culoare roşie a apei, împrumutată de la stâncile de pe mal sau, cum îl numesc oamenii din părţile locului, ,,Lacul dintre scoici”. Este cel mai mare lac din bazinul Leaota, adânc de 3 m, are suprafaţa de 0,1 ha, este situat la altitudinea de 2100 m, are o lungime de 190 m şi o lăţime de 0,70 m. Este alimentat de câteva izvoare mici. Fundul lacului este acoperit cu pietriş şi nisip, malurile sunt stâncoase şi acoperite cu pâlcuri de jnepeni.

Râul Doamnei este format din două mari văi: Zarna, care adună apele Brătilei, ale Leaotei şi Valea Rea – cea mai sălbatică şi mai frumoasă dintre toate.

Valea Rea îşi adună apele de sub Vf. Moldoveanu în câteva lacuri, apoi le trimite în cascadele de la Buduri şi Galbeni. Cele trei lacuri sunt: Lacul Mănăstirii (Gălășescu), Valea Rea (ascunsă lângă Vf. Moldoveanu) şi Scărișoara-Galbena.

Lacul Mănăstirii (Gălășescu) sau Valea Rea-Buduri, ascunsă între peretele stâncos al Portiţei Vistișoarei  este un lac de 100 m lungime, lat de 65 m, aflat la altitudinea de 2165 m, are o suprafaţă de 0,50 ha, adâncimea maximă de 2,5 m. Este alimentat de un mic pârâu cu trei braţe, iar evacuarea apei se face printr-un pârâu mic, izvorul Gălășescului. Malurile sunt stâncoase, netede, acoperite prin unele locuri cu muşchi, fundul lacului are pietre şi nisip.

Valea Rea (sau Viştea Moldoveanu) este cea mai pitorească vale a Bazinului Râul Doamnei, aflată la poalele Moldoveanului şi Viştea Mare. Lacul este la 2160 m altitudine, are lungimea de 100 m, lungimea de 80 m, suprafaţa 0,45 ha, şi adâncimea maximă de cel mult 2 m. Este alimentat de trei izvoare mari care vin dinspre Vf.Moldoveanu şi Vf.Viştea Mare. În zonă, zăpada se menţine până târziu în vară. Zona cea mai pitorească este de pe Valea Rea a Râului Doamnei, cu Cascada Galbenă înaltă de 40 m. Apoi, trecând de Stana lui Burnei, apare a doua cascadă de 30 m, apoi, a treia cascadă însoţită de masivul Budurilor. Aici, pe pajiştile, sunte urme de oi.

Cel mai mare, mai adânc şi mai întins lac al Bazinul Râul Doamnei este Lacul Scărișoara-Galbena, situat în apropierea masivului Moldoveanu şi Vf.Scărişoara (2945 m). În această zonă, mai sunt încă patru lacuri mai mici. Lacul Scărişoara-Galbena este lung de 190 m, lat de 135 m, adânc de 9 m şi are o suprafaţă de 1,20 ha. Este alimentat de trei izvoare, iar evacuarea apei se face printr-un pârâu mic care duce la Lacul Galbena II şi Galbena IV. Între Lacul Scărişoara şi Lacul Galbena II se află Lacul Galbena IV.

Toate aceste lacuri din Bazinul Râul Doamnei dau un farmec de nedescris păşunilor şi căldărilor celor trei mari pârâie ale Bazinului Râul Doamnei. Valea Rea se aruncă în abis formând minunate cascade de o rară frumuseţe. Pe culmile Buduri şi Leaota, cresc pâlcuri de floare de colţ.

Lacul Văsălatu – este denumit Baciu după pârâul afluent al Râului Doamnei. Este un lac de baraj care a luat fiinţă în martie 1967, la altitudinea de 860 m. Are o suprafaţă de 2,50 ha, adâncimea de 14 m, se întinde pe Râul Doamnei pe 1 km şi pe pârâul Văsălatu tot pe 1 km. Lacul este situat la poalele Cremenii şi Munţii Iezer.

Pescuitul se practică în afluenţii Râului Doamnei, Valea Rea, Leaota, Zărnulița, precum şi lacurile Scărişoara, Valea Rea, Hârtoapele, Lacul Zarna, Lacul Jgheburoasa.

Un alt lac din Bazinul Râul Doamnei este Scărișoara-Vâlsan – cu o suprafaţă de cca. 1 ha, adânc de 1 m, are la mijlocul lui două movile din piatră. Mai sus, la 2200 m altitudine, sub Vf.Picuiata se află Lacul Picuiata, care este adânc de 2 m şi cu o suprafaţă de 0,40 ha. Nu este alimentat de izvor şi nici nu se evacuează apa prin pârâu. Nu are nici importanță piscicolă.

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ