Beciul Domnesc de la Panciu există încă din secolul al XVIII-lea şi a fost inclus pe lista monumentelor istorice din judeţul Vrancea. Oraşul Panciu reprezintă punctul de plecare al “Drumului Vinului” din această zonă, fiind cunoscut în întreaga lume pentru faptul că aici se produce vinul spumant după metoda Champenoise, produsele fiind la mare concurenţă cu cele din Occident.

Primele atestări documentare ale hectarelor de vie datează din secolul al XVI-lea, când voievodul Petru Șchiopu i-a cedat viile din zonă lui Bucium, un mare vornic al Ţării de Jos – pe vremea aceea nu se ştia decât de suprafeţele viticole. Hrubele au fost construite în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi au fost folosite chiar şi de familia logofătului Miron Costin. Ziua în care familia acestuia a intrat în posesia lor coincide cu prima atestare documentară a beciurilor.

Cu toate acestea, viţa-de-vie a fost cultivată cu mult timp înainte de aceste evenimente, lucru dovedit de o bucată dintr-un vas carpic, găsită în localitatea Pădureni. Fragmentul are pe el o coardă de viță-de-vie şi doi struguri stilizaţi. În plus, viile de la Panciu au fost menţionate şi în însemnările de călătorie ale străinilor, cum ar fi aceea a lui Ferdinand de Habsburg.

Săpate la o adâncime de 24 de metri, hrubele au fost găsite întâmplător, în anii 1952-1954, când câţiva oameni au dat foc gunoaielor din vie şi au văzut că fumul iese printr-o gaură, aflată la câţiva metri depărtare. Beciul Domnesc Panciu are o galerie principală de 500 de metri, iar din ea pornesc alte 36 de galerii, a căror lungime depăşeşte 3 kilometri. În prezent, în acest beci domnesc pot fi adăpostite mai mult de trei milioane de sticle.

Anul 1949 marchează înfiinţarea unei societăţi a Beciului Domnesc Panciu. De atunci, vinurile din Panciu au început să participe la tot felul de concursuri, expoziţii şi târguri atât în România, cât şi în străinătate, unde au câştigat numeroase premii şi medalii. Localitatea a devenit cunoscută pentru vinurile produse din soiuri tradiţionale ca Feteasca albă, Feteasca neagră, Plăvaie şi Băbeasca neagră. Din anul 1968, a început să fie produs vinul spumos, al cărui proces de fabricaţie a fost creat de un inginer de doar 27 de ani, Ion Puşca.

În prezent, culturile din această zonă sunt specializate pe vinurile albe şi seci şi mai puţin pe cele roşii şi aromate. Sticlele produse sunt păstrate în Beciul Domnesc Panciu, iar autorităţile doresc să reînfiinţeze Muzeul Viei şi Vinului.

felinar-aflat-la-beciul-domnesc-din-panciu-judetul-vrancea.jpg
fotografie-cu-beciul-domnesc-din-panciu-judetul-vrancea.jpg
beciul-domnesc-din-panciu-judetul-vrancea.jpg
curtea-de-la-beciul-domnesc-din-panciu-judetul-vrancea.jpg
detalii-sculptate-pe-usa-de-la-beciul-domnesc-din-panciu-judetul-vrancea.jpg
intrarea-in-beciul-domnesc-din-panciu-judetul-vrancea.jpg
usa-principala-de-la-beciul-domnesc-din-panciu-judetul-vrancea.jpg
sculptura-domnitorului-stefan-cel-mare-beciul-domnesc-din-panciu-judetul-vrancea.jpg
hrubele-lui-stefan-cel-mare-beciul-domnesc-din-panciu-judetul-vrancea.jpg
una-dintre-intrarile-in-beciul-domnesc-din-panciu-judetul-vrancea.jpg
beciul-domnesc-din-panciu-judetul-vrancea-monument-istoric.jpg
in-drum-spre-beciul-domnesc-din-panciu-judetul-vrancea.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ