Biserica Banu este unul dintre cele mai frumoase lăcaşuri religioase din oraşul Iaşi, fiind un monument arhitectural şi istoric foarte important. Numele său provine de la faptul că primul ctitor a fost un mare ban.

Primul lăcaş religios construit pe locul în care astăzi se înalță Biserica Banu a fost construit la începutul anilor 1700, fiind o clădire din bârne de stejar, în care se oficiau slujbele în limba română şi care purta hramul “Adormirea Maicii Domnului”. A fost cunoscută şi ca “biserica calicilor”, pentru că cei care obişnuiau să trăiască din mila oamenilor din jurul lor se adăposteau, deseori, în ea. Mai mult, zona de lângă biserică, denumită astăzi “Râpa Galbenă”, era cunoscută în trecut drept “Mahalaua calicilor”, pentru că aici locuiau cei din această breaslă.

Însă biserica din lemn a început să se deterioreze, iar oamenii au început să vină în număr şi mai mare la slujbe, aşa că a apărut necesitatea construirii unei alte biserici, mai solide şi mai mari. Astfel, la începutul anilor 1800 a fost construită Biserica Banu din piatră, cea pe care o vedem şi astăzi. Ctitor a fost mitropolitul Iacob Stamatti care a reuşit să ridice un adevărat exemplu de baroc tardiv românesc. A primit hramul “Duminica Tuturor Sfinţilor”, iar pisania existentă o arată ca fiind poate cea mai veche biserică din acest oraş în care a fost menţionat numele arhitectului, “Her. Leopold”.

Biserica Banu are un plan în formă de treflă, având în interior abside laterale şi o absidă semicirculară, în altar. Deasupra pronaosului, a fost făcut un turn-clopotniță care este asemănător cu cele mai multe turnuri ridicate în acea epocă în Ţările Române. Stilul baroc folosit la ridicarea bisericii se observă cel mai bine la ferestrele care au cornişele baroce. Este o biserică impozantă – lungă de 37 de metri, lată de 12,5, iar acoperişul se înalță până la 16 metri.

Atât pictura, cât şi sculptura din interiorul Bisericii Banu poartă amprenta stilului neoclasic. Cel care s-a ocupat de aceste detalii a fost Eustatie Altini, primul pictor din întreaga Moldovă care a trecut de la binecunoscutul stil bizantin, la stilul neoclasic. În calota altarului, se află o pictură murală a acestuia, singura sa pictură de acest gen, de altfel. Catapeteasma este şi ea deosebită, artistul sculptând-o în lemn de tei.

De-a lungul timpului, Biserica Banu a fost îngrijită de mai mulţi Înalţi ai Bisericii Ortodoxe Române, care s-au asigurat ca acesteia să nu îi lipsească nimic. Mitropolitul Iacov al II-lea i-a dat, după ce a fost ridicată, toate obiecte de cult de care avea nevoie pentru slujbe, iar printre proprietăţile deţinute în secolul XX, se numără şi o berărie. Biserica a avut şi un cimitir, în estul ei, însă acesta a fost desfiinţat şi pe locul lui a fost ridicat un colegiu naţional. Lăcaşul religios are, astăzi, câteva obiecte de patrimoniu importante, cum ar fi o icoană a Fecioarei, care a fost adusă de primul ctitor din Cipru, un chivot de argint din 1802 şi un discos de argint din 1709.

În ultimii ani, Biserica Banu s-a aflat într-o stare avansată de degradare. Din fericire, au fost luate măsurile necesare, iar în anul 2012 a fost resfințită, după ce a beneficiat de lucrări de consolidare şi restaurare. Urmează să fie restaurată şi pictura, iar în subsolul lăcaşului religios a fost amenajat un spaţiu care va servi drept muzeu.

biserica-banu-iasi.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ