Biserica de lemn din Jupâneşti este un monument istoric din satul cu acelaşi nume, judeţul Argeş. Are hramul “Înălţarea Domnului” şi este una dintre cele mai cunoscute şi importante biserici de lemn din zona Munteniei, intrând pe lista monumentelor istorice datorită sculpturii din jurul intrării şi a ferestrelor, dar şi datorită consolelor cu capete de cai şi brâului median.

Biserica Jupanesti1

Biserica a fost ctitorită în anul 1742, de Necula Grecu (un negustor foarte bogat), Necula Jupan Ramleanu şi Popa Mihăilă (cumnatul lui Ramleanu), informaţiile despre acest moment fiind foarte puţine. Sătenii ştiu din moşi-strămoşi că această biserică a fost construită pe locul unei alteia, tot de lemn, care a fost demontată după ce actuala biserică a fost terminată. Lemnul bisericii vechi a fost utilizat în construcţia noii biserici, mare parte din el aflându-se la intrarea în biserică. Se pare că în biserica veche a slujit preotul Vladu, al cărui nume a fost menţionat într-un hrisov al lui Matei Basarab, datat în 1636.

Biserica de lemn din Jupanesti
Biserica de lemn din Jupanesti

Biserica de lemn din Jupâneşti a fost construită în două etape, care au avut o durată de câţiva ani. Iniţial, s-a ridicat biserica propriu-zisă, iar după câţiva ani s-au ridicat pridvorul şi clopotniţa. Deşi, la început, pridvorul nu era prevăzut, acesta s-a construit pentru ca sătenii să aibă la dispoziţie un loc în care să se adune şi să discute despre diverse probleme legate de satul lor, dar şi să se ţină praznice. Pe lângă asta, era folosit şi ca o mică şcoală, prima a satului, în care preoţii învăţau copiii sătenilor să scrie şi să citească.

Citește și:  Ansamblul Urban Piața Unirii din Deva: Inima Culturală a Orașului

biserica-de-lemn-din-jupanesti.jpg

Biserica de lemn din Jupâneşti este un exemplu de măiestrie al arhitecturii. Pentru construirea ei, s-au folosit scânduri de stejar, care au în capăt celebrele cozi de rândunică, un procedeu des întâlnit la construcţiile de lemn. Pardoseala este făcută din lespezi de piatră, iar pictura este specifică acelor vremuri. Pictura reprezintă Raiul şi Iadul, iar la Judecata de Apoi sunt înfăţişaţi duşmanii romanilor, hoţii şi femeile desfrânate, care îşi aşteaptă pedeapsa. Cele mai multe dintre icoane datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea, iar pomelnicul pictat cuprinde numele ctitorilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.