Biserica Italiană din Bucureşti se află în centrul capitalei, pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, impresionând trecătorii prin solemnitatea sa. Biserica, cu hramul „Schimbarea la Faţă a Mântuitorului”, oficiază slujbe în trei limbi: italiană, română şi polonă. Fiecare comunitate are propriul preot, iar deseori au loc concerte de muzică barocă şi concerte de orgă.

Biserica face parte dintr-un ansamblu, alături de turnul-clopotniță şi o clădire în care locuieşte personalul. Biserica Italiană din Bucureşti a fost construită după planurile arhitecţilor Giuseppe Tirabosch şi Mario Stoppa, care s-au lăsat inspiraţi de biserica milaneză Santa Maria delle Grazzie. Biserica bucureşteană trebuia să recreeze atmosfera tradiţionalelor biserici italiene.

Din punct de vedere arhitectural, lăcaşul se încadrează în stilul neoromanic, cu puternice tendinţe renascentiste. Declarată monument istoric naţional, Biserica Italiană impresionează nu numai prin exteriorul solemn, ci şi prin interiorul romanic. Picturile sale sunt unele dintre cele mai frumoase, înfăţişând îngeri, sfinţi patroni italieni şi chiar biserici importante pentru Italia. În mijlocul lăcaşului, a fost pusă o cupolă octogonală, compusă din vitralii. Altarul este şi el deosebit, masa fiind sculptată într-un trunchi de lemn, iar în spatele corului se poate vedea imaginea lui Iisus Hristos într-un mozaic realizat din ceramică.

Biserica Italiană din Bucureşti a fost construită ca urmare a creşterii comunităţii italiene din acest oraş. Comunitatea a luat naştere la începutul secolului al XIX-lea, când regele Carol I a început să încurajeze venirea în ţară a meşterilor din zonele apusene. Mai mult, italienii erau încurajaţi chiar în ţara lor să vină în România, descrisă ca o ţară bogată, cu un popor primitor. Aşa au început italienii să prefere România în loc de America, iar ţara noastră a primit cu braţele deschise agricultorii şi meseriaşii în diverse domenii.

Cei mai mulţi dintre italienii veniţi în România s-au stabilit în capitală, iar numărul lor mare a impus ridicarea Bisericii Italiene. Până ca aceasta să fie finalizată, comunitatea italiană participa într-o hală la slujbe, pastorul fiind adus chiar din Italia. Biserica a fost construită în perioada 1915 – 1916, fiind sfințită chiar înainte de intrarea României în război. În timpul regimului comunist, pe uşile bisericii a fost pus lacătul, fiind deschisă doar de cinci ori pe an, pentru demnitarii italieni.

Imediat după Reovluție, Biserica Italiană a fost redeschisă, iar astăzi oricine doreşte poate participa la slujbe, dar şi la concertele de orgă şi alte activităţi întreprinse de cele trei comunităţi care săvârşesc slujbe în interiorul lăcaşului.

biserica-italiana-din-bucuresti.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ