La data construirii bisericii, comunitatea din Surdești număra doar 200 de suflete. Buni lemnari, cunoscuți fiind pentru frumoasele lăzi de zestre cu care au împânzit ținutul, locuitorii încep în anul 1796 edificarea unei noi biserici care să înlocuiască vechiul lăcaș de cult.

La 12 noiembrie 1811, spre bucuria celor 49 de familii-ctitor, are loc sfințirea bisericii. Datele privind sfințirea bisericii sunt extrase dintr-un document întocmit cu ocazia târnosirii acesteia, document găsit în piciorul prestolului. Tot acolo, au fost găsite 49 de monede, depuse câte una de fiecare familie din sat. În anul 1901, biserica este reparată.

Având dimensiuni modeste: 17 m lungime, 7 m lățime și 47 de m înălțime, biserica din Surdești se remarcă prin proporțiile sale bine echilibrate, ce o fac cunoscută ca una dintre cele mai închegate și unitare construcții religioase din Maramureș. Are plan dreptunghiular, cu pridvor pe vest și absida altarului poligonală. La interior, în naos, se remarcă bolta, cu secțiune trilobată, singura de acest tip într-o biserică de lemn. Exteriorul este bogat decorat.

Fațadele, cu ferestre în acoladă, dispuse pe două niveluri, au un brâu de secțiune semicirculară, cornișa este subliniată de o friză de denticuli în coadă de rândunică, iar consolele acoperișului au terminație în trepte. Pridvorul este mărginit de un parapet traforat și arcade festonate, pe stâlpi de lemn. Acoperișul, unitar deasupra naosului și pronaosului, are în coamă, spre vest, terminație în jumătate de con. Turnul-clopotniță se ridică parțial deasupra pronaosului și parțial deasupra pridvorului și are camera clopotelor în consolă, deschisă, cu parapet traforat, arcade și acoperiș înalt, piramidal, cu turnulețe de colț.

Pictura  a fost executată în anul 1811 de Ștefan Zugravul din Șișești și se păstrează fragmentar pe bolta naosului, unde se remarcă imaginea Sfintei Treimi, scene din Apocalipsă sau din Ciclul Patimilor, într-o paralelă moralizatoare, caracteristică programelor iconografice din bisericile maramureșene; pictura tâmplei și cafasului sunt opera aceluiași zugrav. Aceluiași pictor i se datorează și pictura unor icoane, între care și cea de pe masa altarului. În sprijinul acestei afirmații, vine inscripția aflată pe spatele icoanei de prestol, inscripție ce atestă paternitatea acesteia, respectiv că a fost pictată de Ștefan Zugravul.

Planul bisericii din Șurdești reliefează succesiunea încăperilor fiind de la est la vest, respectiv o absidă poligonală a altarului decroșată, un naos aproape pătrat acoperit cu o boltă, care în secțiune este trilobată – o boltă semicilindrică asezată pe două sferturi de cilindru – un pronaos rectangular tăvănit pe ale cărui grinzi masive se înalță turnul – clopotniță și pridvorul cu arcade de pe latura de vest. Turnul, cu verticalitatea sa accentuată, are alături de coiful central, patru turnulețe cu rol decorativ, dar și un semn distinctiv că satul avea un Sfat al Bătrânilor cu drept de judecată.

Construită din lemn de stejar, biserica din Surdești are numeroase particularități ce îi dau o notă de unicitate și realizare tehnică. Remarcabila compoziție volumetrică este subliniată de accente decorative sculpturale, ca brâul de forma unui tor sau friza de arcade oarbe de sub streașină, amintind de decorul arhitecturii de romanice.

biserica-ortodoxa-sfanta-treime-din-surdesti-judetul-maramures.jpg
biserica-ortodoxa-sfanta-treime-din-surdesti-judetul-maramures-vedere-laterala.jpg
pictura-de-la-biserica-ortodoxa-sfanta-treime-din-surdesti-judetul-maramures.jpg
turnurile-de-la-biserica-ortodoxa-sfanta-treime-din-surdesti-judetul-maramures.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ