Biserica Sfântul Nicolae din Teiuş, situată pe strada Decebal din această localitate a judeţului Alba, a fost construită începând cu anul 1926, ctitorul ei fiind Vasile Barluțiu care a fost, la rândul lui, ajutat de toate familiile de credincioşi care existau la data respectivă în localitate.

Dorinţa ctitorilor de a ridica o aşezare religioasă a întâmpinat un prim obstacol încă de la alegerea terenului. Pentru că nu era niciun teren suficient de bun pentru o asemenea construcţie, a trebuit să se intervină pe lângă comisia agrară, Biserica Ortodoxă Română reuşind într-un final să ia acest pământ de la stat. Un an mai târziu de la acest eveniment, în anul 1926, a început construcţia propriu-zisă a bisericii închinate Sfântului Nicolae.

Planul Bisericii Sfântul Nicolae din Teiuş este în formă de cruce, în stilul bizantin, având două turnuri în faţă în care au fost puse clopotele şi o cupolă mare în centru. De plan, s-a ocupat un priceput arhitect din Hunedoara, Richard Vagnere. Biserica a fost ridicată din cărămidă, în timp ce cupola şi bolţile au fost realizate din beton armat. Geamurile au fost făcute din fier, iar sticla este una colorată, asemenea vitraliilor. Deşi a durat câţiva ani până a fost finalizată complet, biserica a ţinut slujbe chiar şi fără geamuri sau fără tencuială.

Abia în anul 1932, după multe eforturi şi donaţii, biserica a fost tencuită şi i-a fost pus un iconostas improvizat, icoanele fiind dăruite chiar de credincioşi. Doi ani mai târziu, preotul Vasile Barluțiu se retrage, iar locul său este luat de soţul fiicei lui, care continuă lucrările. Cu ajutorul lui este montată catapeteasma, care poate fi considerată o operă de artă, fiind sculptată în stejar şi nevopsită, lucrare ce îi aparţine sculptorului Anghel Dima din Bucureşti.

Icoanele catapetesmei sunt realizate în ulei şi au fondul din foiţă de aur, iar stilul adoptat de pictorul Dimitrie Belizarie este cel neobizantin. Odată cu catapeteasma, au fost puse şi câteva piese de mobilier, cum ar fi măsuţa de lumânări (sculptată şi ea în stejar), pupitrele pentru cântăreţi şi tetrapodul. Cele 60 de strane au fost şi ele executate în lemn de stejar, iar cheltuielile pentru aceste obiecte au fost suportate tot de credincioşi, care îşi doreau să aibă o biserică cât mai frumoasă.

Biserica Sfântul Nicolae din Teiuş a fost pictată tot în stilul neobizantin, în tempera, pictura de pe pereţii interiori fiind într-un echilibru perfect cu icoanele de pe catapeteasmă. În anul 1957, biserica a fost sfinţită în cadrul unei slujbe la care au participat mitropolitul Ardealului de atunci, Nicolae Colan, episcopul Policarp Morușcă şi mulţi alţi preoţi din parohiile din jur. Credincioşii au fost recunoscători că eforturile lor s-au concretizat şi au dat naştere unei biserici cu adevărat speciale.

De atunci şi până în momentul actual, Biserica Sfântul Nicolae din Teiuş a avut nevoie de tot felul de lucrări de reparaţie, necesare din cauza trecerii timpului. Au fost puse uşi noi, executate tot în stejar şi sculptate, s-a mai lucrat la faţada exterioară şi la dotările interioare, care trebuie să ţină pasul cu tehnologia modernă. Şi casa parohială a beneficiat de câteva lucrări de finisare, în special.

Astăzi, slujbele care se ţin în această biserică se desfăşoară după canonul tradiţional. În fiecare duminică şi la fiecare sărbătoare, biserica devine neîncăpătoare, credincioşii adunându-se în număr mare pentru a se ruga în lăcaşul construit de ei sau de strămoşii lor.

biserica-sfantul-nicolae-din-teius.jpg
biserica-sf-nicolae-din-teius-judetul-alba.jpg
intrarea-in-biserica-sf-nicolae-din-teius-judetul-alba.jpg
turnuri-de-la-biserica-sf-nicolae-din-teius-judetul-alba.jpg
usa-de-la-biserica-sf-nicolae-din-teius-judetul-alba.jpg
placuta-de-pe-biserica-sf-nicolae-din-teius-judetul-alba.jpg
imagine-cu-hramul-de-la-biserica-sf-nicolae-din-teius-judetul-alba.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ