Stilul de viață tradițional mediteranean pune accentul pe importanța unei diete sănătoase. Bucătăria mediteraneană este axată pe un gătit cât mai simplu și include toate alimentele pe care le consumăm în mod normal, doar că în proporții mult diferite.

Dieta este una naturală, cu un accent mare pus pe fructe și legume, nuci, cereale, semințe și ulei de măsline. Condimentele și ierburile aromate sunt adăugate pentru a aduce arome puternice, acest lucru ducând la limitarea cantității de sare, zahăr și grăsimi folosite. Cerealele integrale sunt o formă sănătoasă de carbohidrați, ce pot fi folosite sub forma unor porții mici în dietele celor care suferă de diabet. Nucile la rândul lor sunt foarte sănătoase din moment ce conțin grăsimi nesaturate.

Ouăle, laptele și carnea sunt consumate în mod regulat, dar în proporții mult mai mici decât în celelalte bucătării ale lumii. Carnea își face apariția ocazional și este adăugată pentru a aduce mai multă savoare unor sosuri și paste.

Peștele este principala sursă de proteină animală din dieta mediteraneană și este consumată cam de două ori pe săptămână. Unele tipuri de pește precum somonul conțin Omega 3, care este benefic pentru sănătatea inimii și a creierului. Carnea roșie este consumată rar și atunci doar în porții mici.

Zahărul rafinat, făina, untul și celelalte grăsimi în afara uleiului de măsline sunt consumate rar. Uleiul de măsline (duce la scăderea nivelului de colesterol) este preferat din moment ce grăsimile saturate din margarină distrug arterele și cresc nivelul de colesterol.

Mâncarea mediteraneană include în mod tipic și un consum moderat de vin roșu.

O componentă cheie a acestei bucătării o reprezintă ridicarea mesei la un statut de eveniment social. Mesele sunt consumate în familie și între prieteni ca o modalitate de petrecere a timpului liber și pot dura și câteva ore, timp în care mâncarea este savurată.

Alimentarea mediteraneană este bazată pe produsele alimentare ce au fost consumate în mod tradițional de comunitățile situate de-a lungul Mării Mediterane de sute de ani. Multe dintre rețetele pe care noi le asociem cu dieta mediteraneană nu provin din comunitățile de pe coastă, ci din regiunile îndepărtate ale nordului.

În momentul de față piramida dietei mediteraneene se bazează în mare parte pe tradițiile alimentare de pe insula grecească Creta și din sudul Italiei din perioada anilor 1960, atunci când în aceste zone ratele bolilor cronice erau printre cele mai scăzute din lume iar speranța de viață era una foarte ridicată. Din păcate, în cele mai multe comunități în care această dietă a fost studiată, stilul de viață și alimentația s-au schimbat dramatic.

Lucrarea originală ce a dus la declanșarea interesului internațional asupra beneficiilor dietei mediteraneene a fost realizată de către cercetătorul Ancel Keyes de la Universitatea din Minnesota, Statele Unite ale Americii. El a luat ca punct de reper 7 țări de-a lungul Mării Mediterane, unde a studiat legătura dintre obiceiurile alimentare și o sănătate mai bună, în ciuda faptului că îngrijirea medicală era inferioară în acele regiuni.

Cercetările privind dieta au început în anul 1990, oamenii de știință notând că persoanele din zona Mării Mediterane trăiau mai mult și aveau rate scăzute la boli grave în pofida faptului că fumau și consumau alcool destul de mult.

În anul 2008, o revistă medicală britanică a publicat o examinare profundă a tuturor studiilor realizate pe dieta mediteraneană. Acea examinare a constatat că acest tip de dietă este asociat cu mari beneficii pentru sănătate, aici incluzând rate scăzute ale bolilor de inimă, cancer, Parkinson și Alzheimer. În urma cercetărilor s-a aflat că cei care au o dietă mediteraneană au un risc cu 28% mai scăzut de a dezvolta boli precum Alzheimer și se pare că acest stil de alimentare duce la ameliorarea simptomelor.

Mai recent cercetătorii au descoperit o legătură între dieta mediteraneană și riscul scăzut de diabet, precum și o tensiune arterială scăzută. Cerealele integrale, uleiul de măsline, nucile și peștele ajută la reglarea nivelului glicemiei și a celui de colesterol, fapt ce duce la scăderea riscului de dezvoltare a diabetului și a problemelor arteriale și cardiace.

Chiar dacă în mod tradițional dieta include carnea de pește în special, cam de câteva ori pe lună sau la ocazii deosebite, cei mai mulți experți în sănătate spun că trecerea la o dietă mediteraneană nu va însemna renunțarea la carne. Aceasta înseamnă că se vor consuma porții mai mici și puțin mai rar. Oricum în cazul în care, în mod obișnuit, dieta constă în multe legume, fructe, nuci și cereale integrale, nici nu va mai rămâne loc pentru foarte multă carne.

Dieta mediteraneană este una echilibrată ce încurajează controlul asupra mărimii porțiilor. Este o alegere bună dacă suferiți de diabet zaharat, dacă doriți să pierdeți în greutate sau dacă doar vreți să aveți un stil de viață sănătos și scăderea riscului pentru anumite boli.

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ