Cabana Mălăieşti este una dintre cele mai cunoscute şi chiar cea mai veche cabană din Munţii Bucegi. Deşi a avut o istorie destul de zbuciumată, a reuşit mereu să treacă peste toate obstacolele şi să devină unul dintre locurile preferate de odihnă al celor ce iubesc muntele.

Cabana poartă numele văii pe care stă, şi anume Valea Mălăieşti, considerată una dintre cele mai fascinante văi glaciare ale Bucegilor. Se află la 1720 de metri altitudine şi în ultimii ani a devenit un adevărat complex, alcătuit dintr-o cabană de dimensiuni impresionante şi un refugiu de salvamont.

Există mai multe trasee care duc la această cabană:

  • Unul din ele porneşte din Buşteni şi este marcat cu triunghi roşu. Ruta este Munticelul – Poiana Costilei – Poiana Morarului – Pichetul Roşu – Prepeleag – Valea Mălăieștilor, iar timpul în care poate fi parcurs traseul este de 6-7 ore.
  • Alt traseu spre Cabana Mălăieşti pleacă de la Cabana Poiana Izvoarelor sau de la Cabana Diham, este marcat printr-o cruce albastră şi se ajunge mai întâi în Valea Glajariei, apoi în Poiana cu Izvoare (în locul denumit „La Mese”) şi apoi se merge pe poteca marcată prin banda albastră. Acest traseu durează în jur de 5 ore.
  • Un al treilea traseu porneşte din Râşnov, chiar de lângă Uzina Electrică şi se merge până la Glajarie. Apoi, se urmează poteca cu banda albastră, care este întâlnită şi în traseul anterior. Timpul necesar parcurgerii acestui traseu este de 3-4 ore.
  • Nu în ultimul rând, la cabană se poate ajunge şi din Predeal: se merge până la Cabana Diham, apoi până la Pichetul Roşu (drum marcat cu punct roşu) şi, în cele din urmă, se urmează ruta care porneşte din Buşteni.

Interesant este faptul că această cabană este administrată de aceeaşi familie de carabinieri încă de la începuturile ei. Cabana Mălăieşti a fost construită în anul 1882, când încă nu există niciun astfel de loc de adăpost în Munţii Bucegi. Proprietarii erau cei de la Asociaţia Transilvăneană a Carpaţilor (sau SKV, după iniţialele numelui în germană) şi construcţia nu se afla pe locul actual, ci în zona „La Blide”, o poiană aflată sub golul alpin. Poziţia era una strategică – cei care urcau spre Vârful Omu poposeau pentru ultima dată în această poiană, înainte să ajungă la destinaţie. Însă un incendiu a ars din temelii fragila construcţie din lemn.

Nu a durat mult şi Cabana Mălăieşti a fost redeschisă în 1898, la doar un an după incendiu. Construcţia a fost realizată într-un timp scurt, pentru a fi inaugurată odată cu Drumul lui Deubel, care fusese şi el refăcut. Însă nici această cabană nu a rezistat – o avalanşă din 1923 a distrus-o, astfel că proprietarii au luat hotărârea de a schimba locul în care să fie amplasată clădirea. Aşadar, resturile care au rămas de la vechea cabană au fost duse în golul alpin şi aşa s-a ridicat o a treia Cabană Mălăieşti, denumită de data aceasta Casa Mălăieşti.

Lucrurile păreau că intră pe făgaşul normal – timpul a trecut, cabana a fost mărită şi modernizată în permanență şi nu ducea lipsă de clienţi. Mai mult, în fiecare an, aveau loc două evenimente importante: Festivalul „Floare de Colț” (unde aveau loc concerte folk) şi un concurs de ski devenit foarte cunoscut. Însă în anul 1998 a izbucnit din nou un incediu, din cauza cenuşei aprinse dintr-un horn – focul a distrus din nou cabana, scăpând nevătămat doar refugiul de salvamont.

Însă Cabana Mălăieşti a renăscut pentru a treia oară din propria cenuşă, iar în anul 2007 a fost redeschisă. Chair dacă acoperişul a fost distrus de o mare avalanşă, pagubele nu au fost atât de mari ca în cazul celorlalte evenimente. Cabana este iar una dintre cele mai vizitate, iar cei care obişnuiesc să vină de zeci de ani de zile la ea cântă mereu „Dacă vii din orice parte / La Râşnov să te opreşti / Vei afla în scurtă vreme / De cabana Mălăieşti…/ Vrei la Omu, cobori în vale/ Multe cabane întâlneşti/ Dar dintre toate cea mai frumoasă/ E cabana Mălăieşti”.

cabana-malaiesti.jpg

728×90 sub articol

LĂSAȚI UN MESAJ