Casa Vergu-Mănăilă găzduieşte un muzeu de artă populară şi etnografie, secţie a Muzeului Judeţean Buzău. Casa este monument istoric naţional, aflându-se pe strada Războieni, la numărul 8. Patrimoniul muzeului înfăţişează aspecte din viaţa ţăranului român de la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea.

Atestată documentar pentru prima dată în anul 1794, Casa Vergu-Mănăilă este o casă boierească, construită într-un stil arhitectural interesant, o combinaţie între stilul brâncovenesc şi cel popular. Casa poartă numele familiilor Vergu şi Mănăilă, care s-au unit prin căsătoria a doi membri. Boierii Manaila proveneau din satul Balisoara, capul familiei fiind căpitan cu relaţii importante, unele dintre ele cu Constantin Brâncoveanu. Maria, nepoata căpitanului, a fost căsătorită cu Nicolae Vergu, un stolnic cu o avere destul de mare. De altfel, conacul celor doi era una dintre cele mai impresionante clădiri, ca mărime.

În anul 1948, Casa Vergu-Mănăilă, la fel ca multe alte conace boiereşti, a fost naţionalizată. Nu a fost folosită în niciun scop, astfel că s-a degradat într-un timp foarte scurt. Abia în anii ’70 i-a fost găsită o întrebuinţare – după ce a fost restaurată, între anii 1971 – 1974, casa a devenit Secţia de etnografie şi artă populară, secţie care aparţine de Muzeul Judeţean Buzău. Muzeul este împărţit pe mai multe domenii, precum ocupaţii fundamentale, activităţi de cultivare a pământului sau activităţi casnice.

Muzeul etnografic din Casa Vargu-Mănăilă este organizat în şase camere, obiectele expuse fiind adunate din zonele judeţului Buzău în care s-au păstrat tradiţiile populare: Lopătari, Mânzăleşti, Mărgăriteşti, Bisoca etc. În prima cameră a muzeului pot fi admirate o serie de costume populare, toate specifice zonei Buzăului. Cu toate acestea, se pot vedea anumite influenţe din alte părţi ale ţării, un singur costum fiind autentic buzoian: se remarcă prin simplitate şi prin culorile roşu, negru şi alb, culori de bază ale costumelor populare. Costumele expuse sunt cele folosite de ţărani cu anumite ocazii: la nuntă, la şezătoare sau la horă.

O altă cameră din Casa Vergu-Mănăilă este dedicată ţesutului. Astfel, vizitatorii pot admira războaie de ţesut sau ştergare, acestea din urmă fiind unice. Tot în această cameră, a fost amenajat interiorul tradiţional al unei case din Bisoca. Se pot vedea cuverturi, un covor ţesut manual, icoane cu ştergare deasupra, lăzi de zestre şi alte obiecte. O altă colecţie deosebită este cea de covoare, unul dintre ele fiind cel mai vechi obiect al muzeului – este vorba de un covor din anul 1837, care, în prezent, se află în curs de restaurare. Colecţia cuprinde şi câteva covoare din păr de capră, opere ale unei artiste din Buzău, Adela Petre.

Nu în ultimul rând, muzeul amenajat în Casa Vergu-Mănăilă înfăţişează atât ocupaţiile femeieşti, cât şi pe cele bărbăteşti. În camera destinată îndeletnicirilor şi ocupaţiilor femeieşti se află obiecte ca străchini, vase de lut, icoane, darac pentru lână, piepteni folosiţi la prelucrarea cânepei sau furci de tors. Pe de altă parte, camera destinată ocupaţiilor bărbăteşti este plină de obiecte folosite la vânătoare sau păstorit, costume populare, stupi de albine sau râşnițe pentru cereale.

casa-vergu-manaila-din-buzau-judetul-buzau.jpg
imagine-cu-casa-vergu-manaila-din-buzau-judetul-buzau.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ