Aura de mister care inconjoara catacombele din Roma a fost o adevarata sursa de inspiratie pentru numeroasele legende care dateaza de acum cateva sute de ani. Recent, un arheolog italian amator, Alfredo Barbagallo, sustine ca insusi Pocalul Sfant ar putea sa fie ingropat intr-una dintre cele peste 40 de catacombe – cea care se gaseste sub bazilica San Lorenzo Fuori le Mura, din apropierea mormantului Sfantului Laurentiu, un diacon martirizat in anul 258. Conform legendei, Papa Sixtus al II-lea i-a incredintat Sfantului Laurentiu pocalul, pentru a reusi sa-l salveze din mainile Imparatului Valerian. Diaconul a ascuns pocalul intr-un loc sigur, in Roma, sau poate chiar l-a trimis in Spania, dar Barbagallo este de parere ca acesta nu a parasit niciodata Italia, fiind ingropat in catacombele din Roma. Din nefericire, autoritatile de la Vatican, cele care sunt in masura sa acorde permisiunea speciala de a le explora, au refuzat, pe motiv ca arheologul amator venea cu mult prea putine dovezi care sa-i sustina cauza.

Cele aproximativ 40 de catacombe sunt distribuite oarecum la intamplare de-a lungul zidurilor vechii cetati romane, pentru ca, in acea perioada, crestinii, spre deosebire de paganii romani, preferau ca ramasitele pamantesti ale persoanelor decedate sa fie ingropate si nu arse, pentru a putea fi inviate cand va veni vremea. Dar pamantul era o achizitie mult mai valoroasa decat aurul, pe vremea aceea, motiv pentru care era si foarte scump. Cum majoritatea crestinilor erau foarte saraci, singura modalitate rezonabila de a rezolva aceasta problema a fost aceea de a ingropa mortii la comun, pe terenul crestinilor bogati. Catacombele din Roma au o dimensiune impresionanta, de aproximativ 570 de kilometri lungime, si sunt de forma unor galerii subterane, cu pana la aproximativ cinci straturi de morminte – pentru a economisi din spatiu si pentru a putea fi inmormantati alaturi de sfintii si martirii ingropati aici. Corpurile erau infasurate in material textil, pentru ca se credea ca cea de-a doua venire a lui Hristos era iminenta (de aceea nu se mai folosea nici imbalsamarea). In momentul in care Imparatul Constantin a legalizat crestinismul, in anul 313, adeptii acestei religii s-au confruntat cu o mare problema: pentru ca nu mai erau martiri sau crestini sacrificati in acea perioada, nu mai exista un motiv foarte puternic de coeziune, in afara de credinta, motiv pentru care au transformat catacombele din Roma in locuri de pelerinaj la mormintele primilor martiri, care capatau, astfel, o importanta din ce in ce mai mare.

La sfarsitul anilor 800, cand barbarii invadatori au inceput sa vandalizeze mormintele, toate relicvele au fost mutate din catacombe in interiorul bisericilor, pentru a le oferi protectie. Pentru urmatoarea suta de ani, labirinturile au fost date uitarii, find excavate ulterior, in secolul al XVII-lea.

Cand, in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, au fost descoperite farfurii si ustensile ce serveau pentru luarea mesei, multi istorici, arheologi si oameni simpli au considerat ca acesta este locul in care persecutatii crestini se ascundeau de autoritati, si, firesc, popularitatea catacombelor din Roma a crescut substantial. Tunelurile, chiar daca golite de oseminte, sunt pline de simboluri crestine – porumbelul, simbolul sufletului, pauni, care semnifica nemurirea, pastorul si mielul – primul portret al lui Hristos in calitate de conducator al turmei sale de pamanteni, pestele, care, datorita faptului ca primele litere ale sintagmei “Isus Hristos, fiul lui Dumnezeu, Salvatorul” formeaza cuvantul “peste”, in greaca, este folosit ca metafora, crucea simbolizata de o ancora etc.

Toate tururile organizate pentru vizitarea catacombelor sunt, in mare parte, identice, cele mai cunoscute fiind Catacomba Callisto, Cimitirul oficial al crestinilor din Roma, mormintele papilor din secolul trei si Catacombele Sfantului Sebastian. Pentru a respecta legea romana din acea perioada, ce presupunea ca toate locurile de ingropaciune sa fie situate in afara zidurilor cetatii, toate catacombele din Roma sunt situate in afara orasului, de-a lungul strazilor consulare, in apropierea zonei suburbane din acea perioada. In momentul de fata, exista cinci catacombe care sunt deschise, pentru vizitare, publicului larg:

Catacombele Sfintei Agnes, aflate pe Via Nomentana, la numarul 349, care pastreaza inca ramasitele faimoasei si foarte tinerei martire, Agnes, fiica unor nobili, care, la varsta de 12 ani, a refuzat sa se casatoreasca cu un nobil roman, motiv pentru care a fost condamnata la moarte. Pentru ca legea romana din acea perioada nu permitea executarea unei virgine, Agnes a fost tarata goala pe strazi si dusa intr-un bordel. Legenda spune ca, in timp ce se ruga, lemnul de care era legata pentru a fi arsa de vie nu a luat foc si, atunci, a fost ucisa prin injunghiere in gat. Dupa moartea sa, mormantul, aflat in catacombele din Roma, s-a transformat in loc de pelerinaj, fiind venerata de catre familia Imparatului Constantin. Din nefericire, catacomba sa nu este, astazi, foarte bine conservata, din cauza vizitelor neintrerupte de cateva secole.

Catacombele Priscilla, aflate pe Via Salaria

Catacombele lui Domitilla, de pe Via delle Sette Chiese, la numarul 282

Catacombele Sfantului Callixtus ,aflate pe Via Appia Antica, numarul 126

Aceste catacombe au fost si vor ramane, cu siguranta, unul dintre cele mai populare locuri de vizitat, datorita atmosferei incarcata de spiritualitate, care aminteste de inceputurile crestinismului in spatiul european.

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ