Un cititor al site-ului www.destepti.ro mi-a spus că a dat, din întâmplare, peste un număr mai vechi, al unei reviste de cultură, intitulată Septentrion şi m-a întrebat care este semnificaţia acestui cuvânt.

Chiar dacă nu este vorba de termeni uzuali, aceştia – “septentrion”/”septentrional” pot fi întâlniţi în diferite contexte, de exemplu: “Scriitorii din septentrion...”(“Mişcarea literară”), “litoralul septentrional şi apusean al Marii Negre”(istoria.md), “dialectul roman septentrional, aşa-numita daco-romana…” (wikipedia.org), “Spre septentrion” (poezii.baz) etc.

Substantivul septentrion, în limba română, este un imprumut din franceză, etimonul (originea cuvântului) fiind în latină – septem (şapte) + triones (boi de plug) – referindu-se la cele şapte stele, cele mai luminoase din constelaţia Ursa Mică. În sens lag, septentrion înseamnă nord, punct cardinal aflat în direcţia stelei polare.

Septentrional, mai des folosit decât substantivul septentrion, este un adjectiv, cu acelaşi sens – nordic, boreal – opus lui sudic, meridional.

Se poate spune, de exemplu: Clima septentrională este foarte aspră/Ţările septentrionale au o vegetaţie specifică etc.

vola.ro%20

2 COMENTARII

  1. Sper ca „inprumut” (cum apare in articol) este doar o scapare. Nu pot sa-mi imaginez ca autorul articolului, care discuta lucruri mai complicate decat ortografia, nu stie ca in limba romana inainte de ‘p’ se foloseste de regula ‘m’ si nu ‘n’.

LĂSAȚI UN MESAJ