Cetatea Dezna se află în localitatea cu acelaşi nume din judeţul Arad, fiind amplasată pe Dealul Ozoiu, la poalele munţilor Codru Moma. Se ajunge la ea de pe drumul ce leagă Sebeșul de Moneasa, fiind situată la câţiva kilometri de oraşul din urmă. Numele ei se pare că provine, conform unei istorisiri spuse de Ladislau Nagy de Peretseny în 1817, chiar de la numele regelui Decebal.

Cetatea a fost construită undeva la sfârşitul secolului al XIII-lea, proprietara fiind o familie nobiliară. A fost menţionată prima dată într-un document în anul 1318 când regii angevini, adică Ludovic cel Mare şi Carol Robert, au luat-o şi au transformat-o în cetate regală. În anul 1387, cetatea a fost dăruită familiei Losonczy, rămânând în posesia ei până în secolul al XVI-lea.

Cetatea Dezna a început să aibă o importanţă şi mai mare odată cu cucerirea cetăţii Ineului de către turci, în anul 1566. Atunci a devenit un punct puternic în sistemul de apărare din vestul Transilvaniei şi, aşa cum era normal, trebuia fortificată şi mai mult. Au fost construite noi întăriri: s-a adăugat bastionul din nord-est, a fost construit încă un rând de ziduri paralele din piatră de stâncă, piatra de râu şi cărămidă cu mortar.

Cu toate că ajunsese să domine întreaga regiune prin poziţia strategică, Cetatea Dezna a căzut pradă otomanilor în anul 1574. Aceştia au avut-o în posesie nu mai puţin de 22 de ani, cei din Ardeal reuşind să o cucerească abia în 1596. Trei ani mai târziu, a ajuns sub comanda lui Gaspar Kornis, un oştean al lui Mihai Viteazul. Acesta a primit cetatea pentru că a avut grijă ca domnitorul să nu păţească nimic în călătoria de la Ineu, la Praga, unde s-a dus să ceară sprijin lui Rudolf al II-lea.

Între anii 1601 şi 1658, Cetatea Dezna a avut mai mulți proprietari. În anul 1619, Marcu Cercel Vodă o primeşte de la principele Gavril Bethlen, iar în 1658, turcii reuşesc să pună din nou stăpânire pe ea, folosindu-se de cetate până în 1693 când devine aproape o ruină. În ceea ce priveşte distrugerea ei, circulă o legendă care ar putea totuşi să aibă puţin adevăr în ea. Se spune ca turcii au adus în cetate foarte multe fete care trebuiau să fie incluse în haremul şefului militar. Însă una dintre ele s-a furişat în depozitul de pulbere şi i-a dat foc, fiind singura cale de a scăpa acestui destin.

Cercetările efectuate la Cetatea Dezna au scos la iveală câteva urme care confirmă distrugerea cetăţii printr-o explozie. În momentul actual, au rămas în picioare doar trei ziduri, care au făcut parte din zona în care se află bastionul principal. Se pot vedea şi urme ale conturului curţii din interior, ale şanţurilor de apărare şi ale celorlalte ziduri din sistemul defensiv.

Părţile care au mai rămas din Cetatea Dezna se pot vizita oricând, de către oricine. Consiliul Local se pare că încearcă să conserve ruinele şi chiar să introducă fosta fortăreaţă în circuitul turistic din Transilvania, însă, până acum, nu s-au observat rezultate concrete.

cetatea-dezna.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ