Cheile Turului sau Cheile Turenilor reprezintă o rezervaţie naturală, aflată în nordul localităţii Turda – mai exact, se află între localităţile Tureni şi Copăceni, judeţul Cluj. Sunt chei care nu pot fi străbătute de oricine, însă cei care se încumetă să o facă descoperă un peisaj impresionant.
Cheile Turului sunt lungi de 1850 de metri, iar rezervaţia ocupă o suprafaţă totală de 25 de hectare. Reprezintă o arie protejată de tip mixt, fiind inclusă în a patra categorie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii. Pereţii verticali ai cheilor ating 100-150 de metri în înălţime, însă ce este mai spectaculos e faptul că pe ei se întâlnesc forme carstice diverse, cum ar fi peşteri, cascade sau marmite.
Pârâul Racilor este cel care a săpat în calcarele jurasice şi a dat naştere Cheilor Turului. Cheile prezintă nu mai puţin de 29 de peşteri, printre care Peştera cu Silex (este cea mai lungă – 64 de metri), Peştera Feciorilor, Peştera Zânelor, Șura Mică, Peştera de sub grohotiş sau Peştera Vulturilor. Peştera Feciorilor şi Peştera Zânelor au stârnit interesul speologului Emil Racoviţă şi a lui Iosif Viehman, care le-au studiat sistematic. Pe lângă aceste peşteri, turiştii pot vedea alte două obiective turistice populare: Coltul Câinilor şi Stâna Crinilor.
Cheile Turului prezintă o importanţă deosebită şi din punct de vedere arheologic. Între anii 1985 şi 1988, au fost efectuate mai multe săpături arheologice, acestea scoţând la iveală 53 de aşezări omeneşti, cele mai vechi datând din perioada neoliticului mijlociu. Acestea aparţin, aşadar, culturii Cluj – Cheile Turzii – Lumea Nouă. Alte aşezări datează din neolitic, din perioada bronzului şi chiar din feudalismul timpuriu.
Pe lângă înfiinţarea unei rezervaţii naturale în Cheile Turului, specialiştii Muzeului de Istorie din Cluj-Napoca şi-au propus să scoată şi o monografie a acestei arii protejate, care îi va ajuta pe turişti să înţeleagă mai bine de ce este necesar să se protejeze acest monument al naturii.
