Imperiul Aztec a înflorit între anii 1345 și 1521 D.Hr. și se ȋntindea pe mare parte din nordul Mesoamericii. Realizați atât în agricultură, cât și comerț, ultima dintre marile civilizații mesoamericane s-a remarcat și pentru arta și arhitectura sa, care se aflau printre cele mai frumoase de pe continent.

Cultura și civilizația aztecă este cea mai bine documentată, cu surse ce includ descoperirile arheologice, cărți (codexuri) și descrieri detaliate ale cuceritorilor spanioli. Chiar dacă sursele spaniole nu pot fi în totalitate de încredere, acestea ne îmbogățesc cunoștințele cu privire la practicile lor religioase, la viața lor de zi cu zi, ce continuă să fie extinse prin eforturile arheologilor și cercetătorilor din secolul 21.

În jurul anului 1100 D.Hr., orașele-stat ce se aflau în centrul Mexicului începuseră să se lupte unele cu celelalte pentru resurse și teritoriu. Dintre toate acestea, până în anul 1400, două forțe dominante se luptau în zonă: Texcoco și Azcapotzalco. În 1428 cele două intră într-un război din care Texcoco și aliații săi ies învingători.

În urma războiului se formează o Triplă Alianță între Texcoco, Tenochtitlan (capitala poporului Mexica) și Tepanec. În timp, Tenochtitlan avea să domine alianța, conducătorul lor avea să devină conducătorul suprem iar orașul în sine avea să devină capitala Imperiului Aztec. Începând cu 1430, imperiul continuă să se extindă prin intervenții militare ajungând la 135.000 de kilometri pătrați.

Capitala aztecă Tenochtitlan se afla pe malul vestic al lacului Texcoco. Până la începutul secolului al XVI-lea se dezvoltase atât de mult încât putea găzdui un minim de 200.000 de locuitori. Locuitorii erau împărțiți în mai multe clase: cei mai importanți erau conducătorii locali, apoi nobilii, oamenii de rând, iar ulțimii erau sclavii.

Tenochtitlan nu era doar capitala politică și religioasă, ci și un mare centru comercial în care se vindeau bunuri precum aurul, boabele de cacao, tutunul, ceramica, uneltele, armele, chiar și sclavii.

Invadatorii spanioli au fost extrem de impresionați de splendoarea orașului, de arhitectura magnifică și operele de artă, în special piramida Templului Mayor. De asemenea, impresionant era și sistemul de gestionare al apei, cu canale mari ce traversau orașul. Erau prezente diguri împotriva inundațiilor, rezervoare de apă și minunate grădini de flori înconjurau orașul.

Ca și în cazul celor mai multe culturi antice, religia și mitologia erau în strânsă legătură. Panteonul aztec includea o combinație de zei vechi mesoamericani și zeități specifice poporului Mexica. Cei doi zei principali erau Huitzilopochtli (zeul războiului și soarelui) și Tlaloc (zeul ploii), ambii având un templu în partea de sus a Templului Mayor din Tenochtitlan, urmați de mulți alți zei mai puțin importanți.

Toți acești zei guvernau fiecare aspect al vieții. Ceremoniile în onoarea zeilor erau dictate de o varietate de calendare. Exista calendarul aztec de 260 de zile, care era împărțit în 20 de săptămâni, fiecare cu câte 13 zile. De asemenea exista și un calendar solar format din 18 luni a câte 20 de zile. Mișcarea planetelor și stelelor a fost observată cu atenție (chiar dacă nu cu aceeași exactitate ca în cazul mayașilor) furnizând motivul pentru stabilirea unui moment specific pentru multe ritualuri religioase și practici agricole.

Zeii erau onorați prin festivaluri, muzică, dans, decorarea statuilor și sacrificiul animal. Oamenii erau sacrificați frecvent pentru a-i hrăni pe zei și pentru a-i menține fericiți. Victimele erau de obicei luate din rândul celor care erau cuceriți. Existau anumite războaie special pornite pentru a colecta victime pentru sacrificiu. Jertfele cele mai prețioase erau acei războinici care arătau vitejie mare în luptă.

Sacrificiul lua trei forme principale: inima era îndepărtată, capul victimei era tăiat sau victima era forțată să lupte împotriva războinicilor de elită într-un concurs fără speranță de câștig.

Aztecii erau mari admiratori ai artei. Ei colecționau piese din întregul imperiu, pe care le trimiteau în capitală pentru a fi îngropate ceremonial. Arta aztecă era extrem de variată, existând miniaturi din pietre prețioase gravate și temple masive de piatră; sculpturile monumentale erau preferatele lor.

Artizanii, organizați în ghilde, erau specializați în prelucrarea metalului, sculptură în lemn sau piatră, utilizând materiale precum aurul, ametistul și penele exotice. Printre cele mai uimitoare obiecte de artă se află celebra mască a lui Xuihtecuhtli, realizată din mozaic turcoaz. Foarte comune erau vasele din ceramică ce includ vazele antropomorfe. Arta aztecă descrie multe subiecte, cele mai populare fiind animalele, plantele și zeii.

Imperiul Aztec a avut mereu de-a face cu răscoale minore care au fost întotdeauna zdrobite rapid. Situația începe să se schimbe când sunt înfrânți în 1515 de către Tlaxcala și Huexotzingo. Când conchistadorii, conduși de Hernando Cortes, ajung la Tenochtitlan aceștia sunt întâmpinați de liderul aztec Montezuma al II-lea. Inițial relațiile lor sunt prietenoase existând și schimburi de cadouri. Moartea câtorva spanioli a reprezentat exact motivul de care Cortes avea nevoie pentru a ataca; este nevoit însă să se retragă. Peste câteva luni se întoarce cu aliați locali și asediază orașul.

Fără mâncare și devastați de boală, aztecii conduși de Cuauhtemoc cad. Tenochtitlan este prădat, monumentele sale sunt distruse iar pe ruinile orașului avea să fie construită capitala noii colonii spaniole (New Mexico). Acesta avea să fie finalul dramatic și brutal al civilizației aztece.

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ