Se spune că Brăila ascunde, în subteran, un sistem complex de galerii, datând din vremea turcilor care au stăpânit oraşul timp de aproape trei sute de ani, din 1554 până în 1828. Turcii ar fi construit hrubele în scop defensiv, pentru a putea fugi dacă erau atacaţi de inamici. Potrivit unor legende, în galerii, era ascuns şi aurul Semilunii şi tot pe aici turcii transportau praful de puşcă. Se presupune că această reţea pornea din Cetatea Brăilei şi se ramifica spre porţile exterioare.
Muzeul Brăilei deţine câteva documente care atestă existenţa unor porţiuni de tuneluri subterane înainte de 1828, când oraşul s-a eliberat de sub turci. Se ştie cu certitudine că, în prezent, sub Banca Comercială, Direcţia Muncii şi Curtea de Conturi se află mai multe hrube. În plus, multe case vechi din centrul istoric al oraşului au în subsoluri astfel de galerii, pe care unii proprietari le-au umplut cu pietriş, în timp ce alţii le-au renovat şi le utilizează ca beciuri, astupând doar o parte din ele.
În anul 1955, în urma unei cercetări realizate de Institutul de Geologie al Academiei Române, s-a luat hotărârea ca hrubele Brăilei să fie zidite, pentru a preveni surparea clădirilor noi, construite deasupra. Porţiuni de hrube au fost descoperite pe strada Împăratul Traian, bulevardul A.I.Cuza şi strada Ştefan cel Mare, dar şi în apropiere de Grădina Mare.
Cu toate acestea, nu există, în prezent, un plan clar care să localizeze cu precizie întregul sistem de hrube de sub oraş şi nici dovezi că acestea ar forma o reţea unită. Muzeografii au propus ca măcar porţiuni din vechile hrube să fie restaurate şi incluse într-un circuit turistic, dar din cauza lipsei de fonduri acest proiect nu s-a concretizat până acum.
