În nordul Lacului Razim din judutul Tulcea, în apropierea satului Iazurile, se află Insula Popina. Insula se întinde pe o suprafaţă de 98 de hectare, iar altitudinea maximă este de 47 de metri, lucru ce îi conferă un statut aparte. Din punct de vedere geologic, insula face parte din podişul Măcinului, aceasta fiind nimic altceva decât o rămăşiţă a unui grind continental stâncos.

În jurul insulei Popina, se creează o aură mistică, care stârneşte interesul multor turişti. Cu toate acestea, nu mulţi dintre curioşi se încumetă să se apropie şi să contempleze din ambarcaţiune peisajul misterios format din calcare mezozoice şi triasice.

Istoria insulei începe acum cca. 5000-3000 de ani înainte de Hristos, când teritoriul cuprins între limanul Sinoe şi Insola Popina a fost gazda întemeierii civilizaţiei Hamangia. Totodată, Ptolemeu, unul dintre cei mai de seamă istorici greci, consemnează într-una dintre descrierile sale despre războaiele dintre romani şi geto-daci, prezenţa unei insule situată în golful Helmyra, numită Eukon. După părerile specialiştilor, insula menţionată de către istoricul grec, este chiar insula Popina, din perimetrul lacului Razim, care în perioada aceea, era o lagună în apropierea tinerei câmpii în formare, cunoscută astăzi drept „Delta Dunării”.

Micul paradis constituit de Insula Popina a fost declarat, între anii 1933-1941 şi 1948-1994, rezervaţie naturală, aflată sub protecţia Institutului Bio-Oceanografic din Constanța. Mai mult, în anul 1994, prin hotărârea de guvern nr. 248, pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, Insula Popina este adăugată pe lista zonelor strict protejate din această rezervaţie.

Cu toate că accesul pe insulă este interzis, din surse oficiale, cunoaştem faptul că în partea nordică a acesteia se regăsesc izvoare mezotermale vocluziene care, momentan, nu au fost studiate de către specialişti. Aspectul insulei este comun colinelor Dobrogei, arid şi cu vegetaţie săracă, flora fiind formată din diverse plante ierboase care se regăsesc în stepa regiunii. Cât despre faună, odată cu venirea primăverii, pe insula Popina poposesc numeroase specii de păsări similare cu cele din Delta Dunării. Printre cele mai spectaculoase, se numără: Ciocârlia de Bărăgan (Melanocorypha calandra), Privighetoarea Roşcată (Luscinia megarhynchos), Presura cu cap negru (Emberiza melanocephala) şi diverse specii de păsări de mlaştină, precum Codobaturile venite din Congo. De asemenea, Insula Popina asigură perpetuarea mai multor specii de păsări autohtone precum Călifarul alb (Tadorna Tadorna) şi Călifarul roşu (Asarca teruginea). Pe lângă toate acestea, pe insulă, a fost semnalată prezența mai multor nevertebrate rare precum Văduva Neagră ( Lactrodextra) şi Miriapodul gigant (Scolopendra cingulata)

Pe lângă aspectele hidrologice, geologice şi biologice, insula Popina a constituit o sursă de inspiraţie pentru cinematografia românească. Astfel, în anul 1985, filmul documentar „Balena de piatră (Insula Popina)” a luat naştere din iniţiativa regizorului Ion Bostan, iar în anul 2002, Alexandra Fenoghen lansează colecţia de proză cu titlul „Aproape poveşti”.

Printre pâlcurile de stuf des, deasupra luciului apei, se întinde o oază de pace. Puţin câte puţin, făcându-ne loc printre covorul de nuferi, ne îndepărtăm de Insula Popina, acel tărâm misterios unde armonia dăinuie de secole.

insula-popina.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ