Adamclisi (Adamklissi), localitate din sudul judeţului Constanța, este cunoscută prin marea sa încărcătură istorică, deoarece aici a avut loc o bătălie importantă, în timpul războiului daco-roman, din anii 101-102, iar monumentul Tropaeum Traiani (“Victoria/Trofeul lui Traian”) este dovada trecerii, prin aceste locuri, a împăratului roman, cuceritorul Daciei.

Denumirea localităţii, Adamclisi, este forma adaptată (autohtonizată) a cuvintelor turceşti “Adam Kilisse”, adică “Biserica Omului”/ ”Casa lui Adam”, pentru că, mai târziu, când Imperiul Otoman şi-a extins stăpânirea la nord de Dunăre, turcii au crezut că acest edificiu este o biserică.

Hotărârea Împăratului Traian de a cuceri Dacia a întâmpinat o dârză rezistenţă din partea populaţiei băştinaşe, geto-dace, condusă de Decebal. După confruntarea din iarna anilor 101-102, de la Tapae, Împăratul roman a hotărât să amâne asaltul asupra Sarmisegetuzei, până în primăvară. În acest răstimp, Decebal, pentru a submina planurile armatei romane şi pentru a o determina să părăsească poziţiile strategice din preajma cetăţii Sarmisegetuza, a atacat Moesia, provincie de la sud de Dunăre, cuprinsă între Marea Neagră, Munţii Balcani şi Munţii Sar, aflată sub stăpânirea Imperiului. Planul lui Decebal a eşuat, pentru că mulţi dintre soldaţii lui au pierit în apele îngheţate ale Dunării, iar ceilalţi au fost urmăriţi până la Adamclisi, unde s-a dat o aprigă bătălie, în care romanii au biruit. Dacia a devenit provincie romana după cel de-al doilea război, 105-106, iar în 109, Împăratul Traian, după obiceiul pe care îl avea de a construi câte un monument în cinstea fiecărei victorii semnificative pe care o obţinea (motiv pentru care i se spunea “Herba parietaria”- “Iarba zidurilor”), a ridicat Tropaeum Traiani, atribuindu-şi titlul de Pontif Maximus.

Ansamblul de la Adamclisi, aşa cum a fost reconstituit de arheologi, unul dintre cele mai vechi şi mai importante de la începutul mileniului întâi d.Hr., din spaţiul carpato-danubiano-pontic, cuprinde monumentul Tropaeum Traiani, dar şi un altar funerar unde sunt inscripţionate numele soldaţilor romani pieriţi în luptă (aproximativ 4000) şi un mausoleu (în cinstea comandantului roman care s-a sacrificat pentru victoria armatei sale). Tropaeum Traiani are o formă cilindrică, sprijinită pe mai multe rânduri de trepte, cu acoperiş conic, din care se ridică o structură în formă de hexagon, iar deasupra se află “tropaeum” (trofeul), simbolul victoriei – un soldat (de fapt, trunchiul unui copac) în armură, cu patru scuturi plasate simetric, iar în partea de jos, trei prizonieri (un bărbat şi două femei), semn al triumfului roman. Înălţimea edificiului este de 40 de metri (aproximativ aceeaşi dimensiune are şi diametrul bazei). În basoreliefurile care înconjoară partea inferioară (cilindrică) sunt înfăţişate scene de luptă, similare celor de pe Columna lui Traian de la Roma. Din cele 54 de blocuri de piatră (metope), pe care s-au realizat basoreliefurile, s-au mai păstrat 49. De fapt, felul în care arată astăzi monumentul de la Adamclisi este rezultatul reconstituirii făcute de arheologi, singura parte conservată fiind cea centrală, din restul edificiului păstrându-se numai fragmente aflate, astăzi, în incinta muzeului.

Contribuţiile cele mai importante în deschiderea şi cercetarea sit-ului arheologic de la Adamclisi le-au adus, la sfârşitul secolului al XIX-lea, Grigore Tocilescu, iar la începutul secolului XX, Vasile Pârvan, ambii istorici remarcabili, arheologi, membri ai Academiei Române (ultimul cunoscut prin excepţionala lucrare “Getică” (1926), în care sunt consemnate rezultatele cercetărilor sale referitoare la civilizaţia geto-dacă, din a doua epocă a fierului. Grigore Tocilescu este cel care a descoperit şi Mausoleul comandantului roman şi Altarul consacrat soldaţilor căzuţi în luptă, precum şi vestigiile Cetăţii Tropaeum Traiani, în care au locuit colonişti români, veterani de război, împreună cu familiile lor. Potrivit izvoarelor istorice, Cetatea era una dintre cele mai înfloritoare, de la începutul secolului al doilea, în vremea împăratului Septimius Sever, dar a avut un destin dramatic, pentru că, mai întâi, goţii au distrus-o din temelii (fiind refăcută în timpul lui Constantin cel Mare), apoi avarii, în secolul al VI-lea, dispărând practic din istorie până la redescoperirea târzie a ruinelor.

“Baptiseriul” (destinat, în secolele al V-lea-al VI-lea, botezului creştin) făcut din marmură albă este, până astăzi, singurul de acest fel, din Dobrogea. Acesta a fost descoperit în timpul cercetărilor făcute de Gustave von Cube, cel căruia, în perioada când Grigore Tocilescu era director al Muzeului Naţional de Antichităţi, i-a fost încredinţată conducerea şantierului arheologic. Alături de “baptiseriu”, urmele altor patru basilici demonstrează că Trapaeum Traiani, de la Adamclisi, a fost şi sediul unui episcopat, probabil din vremea împăratului Iustinian sau a împăratului Anastasius (secolele al V-lea – al VI-lea), supoziţie susţinută şi de arheologul german R. Netzhammer, care a lucrat în acest sit dobrogean şi care a şi publicat o astfel de informaţie în 1921.

După 1980, alţi istorici şi arheologi au emis ipoteza că monumentul de la Adamclisi ar data din epoca bronzului, susţinându-se că detaliile sculpturale demonstrează că acesta nu ar fi fost ridicat în timpul lui Traian sau că singurul care ar fi putut să conceapă semnele geometrice de pe monument (simboluri ale unor forţe divine) ar fi fost un iniţiat, adică Marele Preot al dacilor.

Desigur, multe dintre mărturiile unui trecut aşa de îndepărtat încă mai stârnesc diverse controverse, dar este o certitudine că spaţiul Dobrogei (mai ales, zona de la Adamclisi) este dovada continuităţii unei culturi şi civilizaţii foarte vechi şi înfloritoare, de vreme ce, chiar împăratul Traian, la Roma, după cucerirea Daciei, nu numai că a organizat festivităţi care au durat 123 de zile (după consemnările istoricului Dio Cassius), dar urna cu cenuşa împăratului este, pentru eternitate, la baza Columnei lui Traian, ridicată în amintirea uneia dintre cele mai importante victorii ale Imperiului Roman, aceea asupra bogatei Dacii.

localitatea-adamclisi.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ