Mănăstirea Frumoasa este una dintre cele şapte mănăstiri ale oraşului Iaşi, fiind amplasată pe o colină, la circa zece metri înălţime faţă de şesul Bahluiului. În anul 2004, lăcaşul religios a intrat pe lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi, fiind alcătuit din Biserică “Sfinţii Voievozi”, turnul-clopotnita, ruinele Palatului Domnesc, Palatul „de pe ziduri”, mausoleul domnitorului Sturdza şi zidul de incintă.

În anul 1586, hatmanul Melentie Balica, unul dintre descendenţii Buzeștilor, a construit o primă mănăstire în acest loc. Hramul acesteia a fost „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, iar la scurt timp după finalizarea construcţiei, hatmanul a transformat-o în metoc al unei mănăstiri de pe Muntele Sinai. De altfel, momentul în care a fost închinată altui lăcaş religios reprezintă şi prima atestare documentară a mănăstirii lui Balica. Ansamblul mănăstiresc a avut parte de o existenţă prosperă până în secolul al XVII-lea, când ajunge o ruină, din cauza numeroaselor războaie ţinute în zonă, dar şi din cauza administrării proaste a averilor manăstireşti.

Mănăstirea a fost lăsată în paragină până în secolul al XVIII-lea, când domnitorul Grigore al II-lea Ghica a intervenit şi a refăcut-o din temelii. A extins biserica prin adăugarea unui pridvor, a pictat-o pe interior şi i-a dăruit toate obiectele necesare unei vieţi liturgice. Apoi, a ridicat un turn-clopotniță, Palatul „de pe ziduri” şi un zid de incintă, iar lângă mănăstire a amenajat o frumoasă grădină plină cu flori şi cu fântâni arteziene. Mai mult, în spatele lăcaşului curgea pârâul Nicolina, iar domnitorul a barat pârâul şi a format un lac pe care oaspeţii se puteau plimba în bărci. Totul a avut loc în perioada 1726-1733, iar atunci şi-a luat mănăstirea şi numele actual, dat de toţi cei care au vizitat-o.

Deşi primise o nouă şansă, Mănăstirea Frumoasa a avut de suferit din cauza războaielor date între ruşi, austrieci şi turci. Grigore al II-lea Ghica a fost nevoit să se refugieze în sud, iar construcţiile din jurul bisericii au fost dărâmate. Însă domnitorul s-a reîntors în Iaşi, în anul 1740, şi a refăcut toate stricăciunile. De asemenea, în acest an a ridicat şi Palatul Domniţelor. După ce Ghica a murit, domnitorii care au urcat pe tronul Moldovei au avut şi ei grijă de ansamblu, mai ales că palatele erau folosite drept reşedinţă de vară.

În secolul al XIX-lea, Mănăstirea Frumoasa cunoaşte alte noi modificări. Palatul „de pe ziduri” e transformat în paraclisul închinat Sfintei Ecaterina, iar turnul-clopotniță este refăcut. În această perioadă, domnitorul Mihail Sturdza începe să se implice în lucrările care au avut loc la mănăstire şi chiar îşi construieşte un mausoleu din marmură albă. Cu toate acestea, domnitorul nu a mai fost înmormântat la această mănăstire, ci în capela familiei din Germania.

Mănăstirea Frumoasa a fost una dintre cele mai bogate lăcaşuri religioase, însă până în anul 1863, când a fost adoptată legea secularizării averilor manăstireşti. Mănăstirea a fost desfiinţată – biserica a fost transformată într-una parohială, iar clădirile au fost folosite pe post de cazarmă, spital militar şi închisoare. Deşi a fost redeschisă în anul 1941, opt ani mai târziu e din nou închisă. A fost reînfiinţată abia în anul 2003, când a fost transformată în mănăstire de maici.

Biserica de la Mănăstirea Frumoasa a fost construită între anii 1836-1839 de către egumenul Ioasaf Voinescu. Stilul adoptat de acesta este ruso-ucrainean şi are un plan în formă de treflă. Arhitectura este una deosebită: ornamentele de pe faţadă sunt realizate în stil clasic, iar deasupra bisericii au fost puse patru turle, şi ele în stil ruso-ucrainean. Pictura a fost foarte bine conservată, ea fiind executată în tempera. Pictorii au folosit culori vii, iar printre portretele din biserică, se numără cele ale familiei domnitorului Ghica, dar şi cel al lui Ioasaf Voinescu. În biserică, se află şi mormântul Domniţei Ruxandra, fiica domnitorului, iar printre cele mai importante icoane ale bisericii şi ale mănăstirii se află icoana de argint a Maicii Domnului, care poartă o coroniţă din aur şi pietre preţioase. Aceasta a fost un dar din partea soţiei lui Constantin Mavrocordat, Doamna Ecaterina.

Palatul Domnesc a fost ridicat în acelaşi secol ca Palatul Domniţelor, iar astăzi ambele clădiri sunt doar nişte ruine. Palatul Domnesc de la Mănăstirea Frumoasa a fost ridicat din piatră şi era destinat primirii oaspeţilor domnitorului. Apoi, stăreţia s-a mutat în clădire, până când a fost construit Palatul „de pe ziduri”. A fost folosit o vreme şi ca depozit, până când a fost lăsat în paragină.

Palatul „de pe ziduri” al Mănăstirii Frumoasa este dispus pe două nivele (parter şi etaj). A fost construit de arhitectul Martin Kubelka, acelaşi care a ridicat şi turnul-clopotniță. Stilul clădirii este unul neoclasic şi mult timp a fost folosită ca reşedinţă de vară de către domnitorii din Moldova. A fost folosită şi ca închisoare un timp, iar după aceea a devenit casă parohială.

manastirea-frumoasa.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ