Mănăstirea Radu Vodă este una dintre mănăstirile ortodoxe din Bucureşti. A fost construită în secolul al XVI-lea, de către domnitorul Alexandru al II-lea Mircea, scopul său fiind acela de a servi drept lăcaş religios al Mitropoliei Ţării Româneşti.

Situată în sectorul 4, mănăstirea a fost ridicată pe locul uneia dintre cele mai vechi aşezări din ţara noastră. De asemenea, în această mănăstire a funcţionat prima bibliotecă din capitală, cărţile sale fiind adunate de egumenul Mardarie. Nu în ultimul rând, a fost o bună bucată de vreme cea mai bogată dintre mănăstirile din România, lucru datorat boierilor şi domnitorilor care au avut grijă să o înzestreze cu nenumărate proprietăţi.

Mănăstirea Radu Vodă a fost construită în anul 1568 şi se spune că biserica a fost ridicată pe locul uneia mai vechi, din lemn. Domnitorul Alexandru Mircea nu a trăit ca să îşi vadă lăcaşul finalizat, însă fiul său, Mihnea, a continuat ceea ce începuse tatăl său. Construcţia mănăstirii s-a încheiat în anul 1577, iar cel de-al doilea ctitor a avut grijă să îi dăruiască sate, moşii, lacuri şi vii. Zece ani mai târziu, egumenul Mardarie pune bazele primei biblioteci din Bucureşti.

Înfăţişarea Mănăstirii Radu Vodă de astăzi datează din anul 1613, când Radu Mihnea-Vodă devine domnitorul Ţării Româneşti. El reconstruieşte lăcaşul religios, care era folosit de 30 de ani drept grajd pentru caii turcilor. Pe lângă modificarea bisericii, voievodul a construit şi un corp de chilii, dar şi o casă domnească, în care îşi primea oaspeţii veniţi în Țara Românească. Toate lucrările de refacere şi reconstrucţie au durat nouă ani, iar după sfinţire a fost închinată Mănăstirii Iviru de pe Muntele Athos.

Mănăstirea Radu Vodă a fost metoc al celei de pe Muntele Athos aproape 250 de ani. Nu a avut parte de o existenţă zbuciumată, asta până în anul 1821, când arnăuţii şi oastea lui Tudor Vladimirescu au ocupat-o cu forţa. A avut de suferit şi în urma cutremurelor din 1829 şi 1838, având nevoie de lucrări serioase de refacere. Acestea nu au întârziat să apară, astfel că, prin ajutorul financiar dat de banul Gheorghe Filipescu, ansamblul a fost reparat.

Grecii au stat la Mănăstirea Radu Vodă până în momentul în care Cuza a dat legea secularizării averilor manăstireşti. Lăcaşului i-au fost luate aproape toate proprietăţile, rămânând doar cu trei hectare de teren. La sfârşitul secolului, fosta mănăstire ajunsese o simplă capelă folosită de Internatul Teologic. Mai mult, Titu Maiorescu, ministrul Cultelor de atunci, a luat decizia ca toate clădirile cu etaj de pe lângă mănăstire să fie dărâmate, pentru că erau insalubre. În cele din urmă, au fost dărâmate şi cele fără etaj, iar pe locul lor s-a ridicat clădirea care adăposteşte internatul şi seminarul teologic.

Mănăstirea Radu Vodă nu a scăpat de terorile regimului comunist. Clădirea internatului teologic a fost transformată în şcoală pentru activiştii de partid, apoi o şcoală medie (astăzi Liceul Ion Creangă). În toată această perioadă, tezaurul lăcaşului religios a fost transferat la Curtea de Argeş, iar biserica ajunsese să servească drept depozit pentru material didactic. Nu a durat mult şi, în 1960, mănăstirea a fost desfiinţată oficial, având în vedere că slujbe nu se mai ţineau de mulţi ani.

Cu toate acestea, Patriarhul Justinian Marina nu a acceptat această situaţie, aşa că a refăcut din temelii Mănăstirea Radu Vodă. Astfel, stemele comuniste au fost înlăturate (deşi regimul încă era la putere), liceul a fost mutat, iar picturile au fost restaurate. Seminarul Teologic a fost readus în incinta lăcaşului, iar biserica a devenit iar capela acestuia. Mănăstirea a fost reînfiinţată în mod oficial abia în anul 1998, când au fost demarate alte lucrări de construcţie pentru chilii şi stăreţie. De asemenea, obiectele din biserică (icoanele împărăteşti, policandrele, catapeteasma etc.) au fost şi ele restaurate.

Mănăstirea Radu Vodă poartă două hramuri: Sfânta Treime şi Sfântul Nectarie Taumaturgul. De altfel, în biserică, se găseşte o raclă aurită cu moaştele Sfântului Nectarie, despre care se spune că e vindecător de cancer. Deşi a fost cea mai bogată mănăstire din Țara Românească, acest lucru a atras după sine o mulţime de jafuri, iar multe dintre obiectele preţioase au dispărut. Însă au rămas câteva lucruri valoroase, cum ar fi candele din argint care datează din secolele XVII-XVIII. Printre obiectele pierdute, se numărau câteva icoane ale Maicii Domnului, executate în maniere deosebite, dar şi cărţi liturgice de preţ.

Chair dacă se află într-un oraş foarte aglomerat, credincioşii care ajung la Mănăstirea Radu Vodă găsesc liniştea de care au nevoie. Lăcaşul religios este deschis în fiecare zi, iar călugării nu cer niciun fel de taxă pentru a o vizita sau pentru cazare. Mănăstirea se află pe strada Radu Vodă, la numărul 24A.

manastirea-radu-voda.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ