Mănăstirea Strehaia se află în oraşul omonim din judeţul Mehedinţi. Numele său provine de la cuvântul „streh”, care înseamnă „străin” – cel mai probabil, are legătură cu faptul că oraşul în care se află astăzi lăcaşul religios era pustiu acum sute de ani.

La jumătatea secolului al XV-lea, în acest loc a fost ridicat un conac de către familia boierilor Craiovești, una dintre cele mai influente familii de boieri din Olt. Atunci când ungurii au dominat zona, Strehaia era sediul Băniei de Severin, aşa că nu este de mirare de ce Craioveștii au ales să îşi facă un conac boieresc tocmai aici. De altfel, Neagoe Craiovescu a fost unul dintre banii de Strehaia, iar conacul de la Strehaia avea şi o biserică de mici dimensiuni, indispensabilă unei familii credincioase.

Deşi Bănia s-a mutat ulterior la Craiova, conacul nu a fost părăsit. Din contră, urmaşii lui Barbu Craiovescu, cel care a construit casa, au avut grijă de ea în permanenţă: a fost refăcută şi i-a fost ridicată o capelă de lemn. Astfel, boierii Craiovești sunt consideraţi primii ctitori ai Mănăstirii Strehaia de astăzi, iar portretele lor pot fi văzute în biserică.

Legendele locale spun că în biserica boierească a fost născut şi botezat Mihai Viteazul. Totodată, se spune că, înainte de a fi domnitor, a luptat împotriva turcilor şi armata din care făcea parte a pierdut. Atunci, viitorul domn s-a retras la Strehaia, a pus toate tunurile în jurul casei şi bisericii pentru a le apăra şi a început să ridice o mănăstire. Însă nu există documente care să ateste ridicarea unei mănăstiri aici, aşa că, cel mai probabil, sunt doar mituri. Cu toate acestea, mai târziu, în acest teritoriu au fost ridicate un palat domnesc şi o curte domnească.

Mănăstirea Strehaia a fost ridicată în anul 1645, avându-l drept ctitor pe Matei Basarab. Acesta a ridicat-o lângă conacul boieresc, pe locul primei biserici de lemn ridicate de Craiovesti. De data aceasta, biserica a fost construită din zid, însă istoricii cred că nu a vrut de la bun început să ridice o mănăstire, ci doar să refacă casă şi să îi dăruiască un lăcaş religios. Aceste păreri sunt întărite de faptul că biserica avea un plan dreptunghiular, în timp ce bisericile de mănăstire din acea epocă aveau toate plan triconic.

Prima atestare documentară a Mănăstirii Strehaia datează din anul 1650 şi se pare că biserica din cetatea fortificată a lui Barasab a devenit mănăstire în contextul în care turcii cereau domnitorilor să dărâme cetăţile aflate în apropiere de Dunăre, ca să le demonstreze intenţiile paşnice. Pentru că nu a vrut să dărâme cetatea de la Strehaia, Matei Basarab a construit chilii călugăreşti şi aşa a transformat cetatea în mănăstire.

În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Mănăstirea Strehaia a fost reşedinţa unei episcopii. Episcopia Strehaiei a fost înfiinţată de domnitorul Grigore Ghica pentru ierarhul Daniil, de care era foarte legat. A vrut să îi ofere un scaun episcopal, însă niciunul nu era disponibil, aşa că a creat el un scaun nou. Astfel, casa domnească a fost modificată aşa încât să fie o adevărată reşedinţa episcopală. Însă episcopia nu a avut decât şase ani de viaţă, până când a fost desfiinţată de noul domnitor, Şerban Cantacuzino.

Faţă de alte lăcaşuri religioase din ţară, Mănăstirea Strehaia nu a avut parte de multe evenimente care să îi provoace stricăciuni. La începutul secolului al XVIII-lea, a fost jefuită de tătari, însă complexul a fost reparat ulterior. Apoi, în anul 1821, trupele lui Tudor Vladimirescu s-au adăpostit aici, folosind mănăstirea drept garnizoană. Se pare că haiducul Iancu Jianu a fost exilat la Strehaia de tatăl său, pentru că voia să ia de soţie o fată de clăcaş.

Când a fost dată legea secularizării averilor manăstireşti, Mănăstirea Strehaia a fost desfiinţată, călugării fiind nevoiţi să o părăsească. A fost transformată în biserică parohială şi a funcţionat astfel până când a fost ridicată o alta, în anul 1957. Cu toate acestea, viaţa monahală a fost reluată abia în anul 1990. Astăzi, mănăstirea este una de măicuţe, vieţuind aici mai puţin de zece călugăriţe.

Mănăstirea Strehaia a fost declarată monument istoric, iar ruinele casei boiereşti au fost amenajate ca un muzeu în aer liber. Biserica este una deosebită, deoarece are o arhitectură unică: turla-clopotniță se află pe pronaos, iar planul ei a rămas în formă dreptunghiulară. Pictura în frescă are două straturi, cel de-al doilea fiind aplicat peste primul. Un strat datează din 1645, iar celălalt din 1826. A fost pictată şi în exterior, însă picturile au fost şterse de timp, iar acum se mai pot vedea doar câteva dintre ornamente (ocniţe, brâie).

Mănăstirea Strehaia are porţile deschise în fiecare zi, credincioşii putând să participe la slujbe. Din păcate, până acum nu a fost construit un arhondaric, însă asta nu îi împiedică pe pelerini să vină în număr mare.

manastirea-strehaia.jpg
vedere-cu-ansamblul-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
zid-fortificat-ce-inconjoara-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
turn-de-intrare-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
cruce-din-curte-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
informatii-despre-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
placuta-informativa-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
indicator-cu-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
interiorul-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
cupola-din-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
soldat-pictat-in-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
portret-din-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
chipul-lui-iisus-din-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
apostolii-din-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
cruce-din-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
pictura-pe-arcurile-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
inscriptie-din-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
detalii-de-interior-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
usa-sculptata-in-lemn-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
scene-pictate-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti-in-reabilitare.jpg
mesaj-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
pictura-murala-ce-urmeaza-a-fi-restaurata-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
intrarea-in-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
vitralii-din-turn-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
prim-plan-cu-turnul-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
curte-cu-alei-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
imagine-din-curtea-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
turnul-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
partea-din-fata-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
scari-de-langa-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
sir-de-coloane-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
imagine-cu-ansamblul-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
zid-fortificat-si-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
turn-de-la-intrarea-in-curte-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
manastirea-strehaia-judetul-mehedinti-vazuta-din-lateral.jpg
turn-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
zid-de-incinta-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
v-vazuta-din-spate.jpg
acoperisul-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
detalii-decorative-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
detalii-arhitecturale-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
creneluri-din-zidul-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
cladire-din-curte-de-la-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg
usa-din-lemn-cu-portita-manastirea-strehaia-judetul-mehedinti.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ