Mănăstirea Vieroși se află la o distanţă de şapte kilometri de localitatea Fagetu din judeţul Argeş şi este o mănăstire ortodoxă de călugări. Deşi este inclusă pe lista monumentelor istorice, în categoria A, biserica cea veche se găseşte într-o stare de degradare.

Mănăstirea Veroşi a fost ctitorită între anii 1571 şi 1573, la iniţiativa vornicului Ivaşcu Golescu şi a clucerului Albu Golescu. A fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, iar, în anul 1645, a fost restaurată pentru prima dată. În acelaşi an, s-a împrejmuit biserica, din cauza vremurilor instabile. Zidul de incintă avea o înălţime de zece metri şi formă patrulateră. Ansamblul mănăstiresc se întindea pe o suprafaţă mare, lucru demonstrat de vestigiile unor chilii şi ale unor pivniţe boltite, care au fost găsite în zonă.

Deşi Mănăstirea Vieroși a fost refăcută din temelii în anul 1825, viaţa monahală s-a desfăşurat până în anul 1864 când a intrat în vigoare legea secularizării averilor mănăstireşti. Atunci a fost transformată în biserică de mir. A fost reparată în anul 1937, dar şi în anul 1955, însă a continuat să fie biserică de mir până în anul 1997. Se pare că aici a existat un atelier de pietrari, ipoteză care ar putea fi confirmată de crucea de piatră de lângă mănăstire, executată în anul 1836 de către Samuil Tărtărescu.

Abia în anul 1997 a fost aprobată reactivarea Mănăstirii Vieroși, iar începând cu anul 2003 s-au construit stăreţia, chiliile şi biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, din cimitir. A fost restaurat şi zidul de incintă, iar în interiorul ansamblului se află şi mormintele familiei Golescu, precum şi ale unui logofăt şi ale unui egumen din Brâncoveni.

Turnul-clopotniță de la Mănăstirea Vieroși este un element arhitectural deosebit, însă astăzi nu se mai poate vedea decât partea sudică a lui. Specialiştii care l-au studiat nu au găsit asemănări cu alte construcţii din acea perioadă, ceea ce i-a făcut să afirme că meşterii care s-au ocupat de el au fost catolici, pentru că turnul a avut influenţe romano-catolice.

Se spune că Mănăstirea Vieroși era folosită în vremuri instabile, oamenii ascunzându-şi aici obiectele de valoare, pentru ca cei care invadau teritoriul să nu le fure. Mai mult, circulă o legendă conform căreia între biserica mare şi biserica de la cimitir ar fi un tunel subteran în care călugării ascundeau comorile. Însă aceste lucruri nu pot fi confirmate decât dacă se demarează săpături arheologice.

Mănăstirea Vieroși este un adevărat ansamblu monahal, însă dacă cineva nu se ocupă cât mai curând de ea, totul va ajunge o ruină. Deşi dispune de mai multe obiecte din patrimoniul cultural român, lucrările de reabilitare întârzie să apară.

manastirea-vierosi.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ