Monumentul Sfintei Treimi este, conform specialiştilor, cel mai reprezentativ monument pentru arta barocă din Timişoara şi chiar din ţară. Este cunoscut şi sub denumirea de Coloana Ciumei sau Statuia Ciumei, deoarece face parte din aşa-zisele “coloane ale ciumei”, specifice barocului din zona sud-germanică.

Coloanele ciumei au început să fie răspândite odată cu secolul al XVIII-lea, pentru a comemora dispariţia epidemiei de ciumă. Primul monument a fost Coloana Ciumei din Viena, iar de la acest model au pornit toate celelalte statui. Ele au în comun faptul că înfăţişează Sfânta Treime, dar şi câţiva sfinţi importanţi pentru reforma catolică, precum Carlo Borromeo, care este văzut ca ocrotitorul suprem împotriva acestei boli.

Astăzi, Monumentul Sfintei Treimi se află în Piaţa Unirii, însă ea nu a fost dintotdeauna aici, pentru că atunci când a fost adusă în oraş piaţa încă era la stadiul de şantier. Se crede că statuia a fost făcută de sculptorul Georg Raphael Donner şi se ştie sigur că a fost comandată de Anton Deschan von Hansen, care era consilier la acea vreme.

Dorinţa acestuia era să comemoreze, cumva, epidemia de ciumă care pusese stăpânire peste Banat între anii 1731 şi 1739 şi în urma căreia peste o mie de oameni îşi pierduseră viaţa. Piatra de temelie a statuii a fost pusă în anul 1740 şi se crede că a fost o achiziţie extrem de costisitoare pentru oraş, care încă nu cunoscuse o perioadă de înflorire. Statuia a fost săvârşită la Viena şi apoi a fost adusă în Timişoara pe calea apelor, trecând Dunărea, Tisa şi canalul Bega.

Iniţial, Monumentul Sfintei Treimi a fost amplasat lângă casa consilierului von Hansen, însă, la scurt timp, acesta s-a văzut nevoit să o mute, deoarece locul pe care stătea a fost cumpărat de o baronesă, Rosina von Metzrad. Piaţa Unirii era în continuare nefinalizată, aşa că a trebuit să se găsească o soluţie urgent. Astfel, administraţia Timisoarei şi baroneasa au încheiat un acord, în urma căruia statuia să fie dusă, pe bucăţi, în dom, iar după un timp să fie mutat într-un alt loc, pe banii baronesei.

Cu toate acestea, după ce Piaţa Unirii a fost terminată, baroneasa a refuzat să mai plătească pentru mutarea Monumentului Sfintei Treimi în centrul acesteia. Problema a ajuns chiar şi la urechile împărătesei Maria Tereza, care a solicitat, în scris, respectarea acordului semnat. În cele din urmă, baroneasa s-a supus, astfel că statuia a ajuns în locul în care stă şi astăzi.

Ca toate coloanele ciumei, şi acest monument înfăţişează Sfânta Treime care supraveghează piaţa din vârful unei coloane triunghiulare. Tatăl şi Fiul au în mâini o coroană cerească, aflată deasupra Fecioarei care îngenunchează la picioarele celor doi. Baza coloanei cuprinde statuia Sfântului Nepomuk, iar sub acesta se află Sfânta Rozalia. La nivelul Sfântului Napomuk, pe celelalte două laturi ale coloanei, se află statuile Sfintei Barbara şi regelui David. Se credea cu tărie că persoanele numite Rozalia au fost ferite de ciumă, iar Sfânta Barbara este cunoscută drept protectoarea minerilor.

De asemenea, pe soclul Monumentului Sfintei Treimi, se pot vedea imaginile simbolice ale războiului, foametei şi ciumei, precum şi statuile Sfinţilor Carol Borromeus, Rochus şi Sebastian, ocrotitori ai celor trei calamităţi produse de turci. Carol Borromeus este şi patronul dragostei, iar Sfântul Rochus a fost imortalizat cu o rană la picior, în timp ce Sfântul Sebastian este străpuns de săgeţi.

Monumentul Sfintei Treimi este deosebit de important din punct de vedere istoric şi arhitectural, iar amplasarea lui în această piaţă a fost una potrivită, deoarece corespunde cu celelalte clădiri ridicate în acelaşi stil baroc.

monumentul-sfintei-treimi.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ