Muzeul Ceasului din Ploieşti este singurul muzeu din ţară de acest fel, vizitatorii având posibilitatea de a vedea unele dintre cele mai vechi şi mai rare ceasuri din Europa. Muzeul a fost înfiinţat în anul 1963 de profesorul Nicolae Simache şi este una din secţiile Muzeului de Istorie din Prahova.
Iniţial, muzeul a fost amenajat într-una din sălile Palatului Culturii din Ploieşti, însă a fost mutat la scurt timp după înfiinţare, pentru că patrimoniul devenise din ce în ce mai mare. Astăzi, are propriul său sediu: Casa Luca Elefterescu. Aceasta a fost modificată astfel încât să se adapteze nevoilor unui astfel de muzeu, iar colecţiile de ceasuri sunt dispuse în cinci camere. Patrimoniul muzeului este alcătuit din aproximativ o mie de obiecte, însă nu sunt toate expuse.
Obiectele din cadrul Muzeului Ceasului din Ploieşti sunt amenajate în funcţie de mai multe criterii. Printre colecţiile de la muzeu, se numără:
Ceasurile care au aparţinut unor personalităţi româneşti: Sunt expuse unele ceasuri care au aparţinut lui Ion Luca Caragiale, Theodor Aman, Constantin Brâncoveanu, Cezar Bolliac, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Iorga şi mulţi alţii.
Ceasornicele bijuterii: Sunt unele dintre cele mai frumoase exemplare de ceasuri, fiind realizate din material ca aur şi argint şi împodobite cu tot felul de pietre preţioase. Unele dintre ele înfăţişează portrete, în timp ce altele, ornamente cu motive geometrice sau florale. Câteva dintre exponate au aparţinut regilor Carol I şi Carol al II-lea, poetului Vasile Alecsandri şi țarului Alexandru al II-lea.
Ceasornicele de buzunar: Acestea sunt unele dintre cele mai apreciate exponate ale Muzeului Ceasului din Ploieşti. Ceasurile din muzeu au fost făcute de meşteri elveţieni, francezi, italieni, englezi şi olandezi. Unele dintre ele datează din secolele XVII-XVIII, în timp ce altele sunt relativ mai recente – secolele XIX-XX. Mecanismele lor sunt din cele mai diverse: de mers, de sonorizare, de întoarcere sau aşa-zisul „fus cu lanţ”.
Ceasornicele populare: Ceasurile din această colecţie au fost realizate în secolele XVIII-XIX, impresionând prin detaliile fin executate. Sonorizarea lor este simplă sau dublă, iar în unele cazuri se întâlnesc cântăreţi la flaut. Multe dintre exponate provin chiar din România, iar cel care iese în evidenţă cel mai mult este pendula de salon, care a fost făcută în oraş şi care datează din anul 1934.
O altă categorie interesantă a Muzeului Ceasului e reprezentată de colecţia ceasurilor curiozităţi. Aici, se găsesc ceasul invizibil (cadranul este transparent şi mecanismul a fost „îngropat” în ramă), ceasul morarului, ceasul-umbrelă (realizat în Anglia), ceasul frizerului, ceasul „uzina cu aburi” (realizat în Paris în 1800), ceasul ştampilă şi altele.
Tablourile cu ceas atrag şi ele atenţia vizitatorilor, pentru că nu sunt văzute oriunde. Printre cele deţinute de muzeul din Ploieşti, se numără „Tablou cu scena de bivuac” şi „Târgoveţi la Salzburg”. De asemenea, tot din această colecţie face parte un tablou cu ceas al cărui element pictural lipseşte, fiind însă înlocuit cu decoraţiuni din alamă sau bronz.
O categorie aparte a Muzeului Ceasului o constituie colecţia de cutii muzicale, acestea funcţionând cu mecanisme de ceasornice. În această colecţie, intră cutii muzicale europene şi americane, din secolul al XIX-lea, dar şi unele specifice României, cum ar fi flaşneta, pianola, caterinca sau aris-tonul.
În cadrul muzeului, sunt expuse şi câteva colecţii de ceasuri aranjate după stil. Unele dintre cele mai valoroase obiecte din aceste colecţii sunt pendulele în stil Ludovic al XVI-lea. Acestea se caracterizează prin faptul că au cabinetul prelung şi sunt pline de ornamente. Cifrele sunt gravate pe plăcuţe de email, care se află pe cadran. Un alt obiect valoros este pendula de postament, care aparţine stilului rocaille. A fost realizat de câţiva artişti din Franţa, în secolul al XVIII-lea, pentru un comanditar austriac.
Stilul rococo este reprezentat, în Muzeul Ceasului din Ploieşti, de câteva ceasuri realizate în Paris. Unul dintre el datează din secolul al XVIII-lea, a fost făcut la firma Brufler şi se remarcă prin atenţia dată detaliilor. Un alt stil cunoscut de ceasornicari este Empire – pendulele care aparţin acestui stil ies în evidenţă prin figurile feminine plastice şi prin faptul că au fost lucrate cu dalta. Stilul a fost prezent şi în România, fiind comandate de ceasornicarii care se respectau.
Muzeul Ceasului este unul foarte interesant şi merită vizitat. Foarte interesant e şi faptul că aproape 90% din exponate încă funcţionează. Vizitatorii trebuie să ştie că se percepe o taxă de intrare (elevii şi pensionarii au reducere), muzeul fiind deschis zilnic, mai puţin lunea.
