Unul din cele mai frumoase monumente arhitecturale ale orasului Copenhaga – Palatul Printului (o cladire in stil Rococo, construita la jumatatea sec.al XVIII-lea pentru Frederic al V-lea), adaposteste Muzeul National din Copenhaga.

Numit si ,,Muzeul regal al antichitatii nordice” – a fost mutat in anul 1832 la Palatul Christiansborg, si apoi, amplasat definitiv in anul 1853, in actuala cladire.

Intre anii 1930-1936 s-a construit un complex de cladiri (alipite vechiului palat), care a permis extinderea muzeului.

Muzeul National din Copenhaga cuprinde opt sectii. Prima este destinata antichitatilor daneze (cuprinde epoca pietrei, a bronzului si a fierului). A doua este rezervata evului mediu si a renasterii daneze (arme, costume, podoabe, ornamente, o colectie de obiecte de cult, altare, sculptura religioasa in piatra si lemn, mobilier medieval, elemente de arhitectura bisericeasca si laica, etc).

A treia parte reprezinta ,,Muzeul folcloristic danez” (cu multe piese de mobilier, olarie, argintarie, costume, cu interioare de conace si case de oras). A patra sectie cuprinde colectia etnografica (una dintre cele mai de pret din lume) – ,,sectia eschimosa” este unica (cu eschimosii din Groenlanda daneza si cei din Alaska si Canada), viata popoarelor de la Pol, a celor din Pacific, a indienilor din America sau a triburilor africane.

Alte sectii prezinta colectiile de antichitati orientale si clasice, de monede si antichitati, de stiinte naturale, si un muzeu in aer liber.

Epoca de piatra (10.000 – 1.500 i.Ch.) deschide expozitia Muzeul National din Copenhaga, cu unelte, arme de atac si aparare: lame de razuit in silex, varfuri de sageti crestate pe trei parti, carlige de pescuit din os si corn de ren, ace si harpoane, maciuci, vasle rudimentare din lemn, etc – majoritatea provin din cele mai vechi asezari, descoperite de arheologii danezi in Seelanda, Jutlanda si Maglemose (care a dat numele unei importante culturi paleolitice raspandita in Scandinavia si Anglia).

Intr-una din salile sectiei preistorice, se afla un bloc format in urma unor sedimentari (inalt de 2 m) – din aglomerarile de scoici, oseminte de animale si aschii de silex, sedimentate in preajma vechilor asezari de pe litoralul danez, la Ertebolle, care atesta aparitia unei culturi primitive, in mileniul al V-lea.

Exponatele muzeului se refera si la epoca noua a pietrei, nivelul uimitor la care se ajunsese in tehnica prelucrarii pietrei: topoarele au lame lungi, inguste si ascutite, pumnalele de silex curat (pumnalul gasit la Hindsgavl, in Fionia, care dateaza din anul 1.500 i.Ch.), colectia de vase (vasul de lut de la Skarpssaling din Jutlanda, cu ornamente gravate, lustruite cu creta, in contrast cu suprafata neagra si neteda).

Epoca bronzului (1500 – 400 i.Ch.) cu piese care au fost descoperite in cea mai mare parte in morminte, dar si obiecte, figurine – gasite in campuri si mlastini. Sunt sute de exponate, precum: ,,carul soarelui” (descoperit in mlastina de la Trundholm in 1902), ,,discul solar aurit” este montat pe un car cu sase roti, tras de un cal, ce pare ca traverseaza cerul (dateaza din anul 1.000 i.Ch.), ,,lurele” daneze – instrumente muzicale de suflat (proprii nordului Europei).

Muzeul National din Copenhaga are o colectie de obiecte de podoaba si toaleta, arme, vase de bronz si aur, cutii de scoarta de copac, scaune pliante de lemn, figurine, cornuri de baut, vesminte, etc – toate descoperite in mormintele ce dateaza din epoca bronzului (fusta din snururi si bluza fetei de la Egtved, mantaua si caciula barbatului din mormantul de la Borum Ershoej – atesta aspectul vestimentar al omului din indepartatele vremuri ale preistoriei).

Epoca fierului (400 i.Ch. – 1000 e.n.) este prezenta prin exponatele (obiectele) de provenienta celtica. Astfel, la Muzeul National din Copenhaga, poate fi admirat marele vas (descoperit in anul 1891 la Gundestrup, in Jutlanda) – opera de lux celtica care dateaza din anul 100 i.Ch. Vasul are la exterior 12 placi de argint rectangulare, cu reliefuri reprezentand capete de divinitati si animale, iar in interior scene evocand procesiuni, sacrificii umane si lupte cu tauri. Un alt obiect (cu ornamentatie zoomorfa) este si recipientul de bronz de la Rynkeby.

In Muzeul National din Copenhaga, se gaseste colectia de obiecte romane (in special de argint, bronz si sticla, datand de la inceputul erei noatre), descoperite in mormantul de la Hoby. Obiectele prezinta pe ele scene din istoria lui Priam si Achile, a lui Philoctet si Ulise. Epocii fierului ii apartin si multe obiecte de aur: lingouri, spirale, podoabe, etc.

O piesa importanta a Muzeul National din Copenhaga este corabia care a servit drept mormant unui sef viking, incarcata cu arme, obiecte de pret, imbracaminte, caii si cainii sai de vanatoare, (trebuiau sa-l insoteasca in lumea de dincolo de moarte, in Walhalla). Corabia a fost descoperita in urma sapaturilor arheologice din anul 1935, la Fiona.

La muzeu se afla si copia perfecta a unei mari pietre de la Jelling – cu o inscriptie cu caractere runice a regelui Harald Dinte Albastru. Regele a consemnat prin aceasta inscriptie – introducerea crestinismului (unul din rezultatele expeditiilor normande), iar piatra a fost pusa pe mormantul parintilor lui, in anul 940.

Pe celelalte fete ale pietrei sunt reprezentate scene de lupta intre un leu si un sarpe, si un Crist rastignit (inconjurat de un motiv ornamental indigen, format din impletituri). Aceste imagini dovedesc aparitia unei arte noi, de la inceputurile religiei crestine.

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ