Muzeul Naţional Secuiesc este deschis încă din anul 1879, fiind o instituţie ştiinţifică, ce a pornit, din capul locului, cu ideea de a cerceta şi prezenta comunitatea şi memoria culturală şi religioasă regională din cadrul Ţinutului Secuiesc. Anul în care a fost deschis este marcat, printr-o ştampilă, cu 1879, acest an reprezentând, practic, data în care instituţia respectivă a devenit un bun public din comunitatea secuiască. În ziua de azi, funcţionează ca muzeu, fiind finanţat de Consiliul Judeţean al Covasnei, fiind chiar cel mai important obiectiv pentru turiştii ce merg să colinde acele meleaguri. Muzeul Naţional Secuiesc este obiectivul principal de vizită pentru turişti atât din Covasna, cât şi din întregul Ţinut Secuiesc.

Toate clădirile muzeului au fost proiectate de către Karolu Kos şi se află pe strada ce poartă acelaşi nume, situate în municipiul Sfântul Gheorghe, ele găzduind biblioteca, secţia de arheologie şi de istorie, secţia de ştiinţe ale naturii şi secţia de etnografie. Pe lângă aceste unităţi care sunt parte din Muzeul Naţional Secuiesc, mai sunt şi alte unităţi externe, care fac parte din acelaşi întreg, ele având sediul tot în Sfântul Gheorghe şi anume Galeria de Artă sau cele de pe teritoriul judeţului, precum sediile din Baraolt, Cernat, Târgul Secuiesc şi Zăbala.

Secţiile interne ale Muzeului Naţional Secuiesc sunt, după cum spuneam: biblioteca, aceasta fiind una de specialitate care se dovedeşte, adesea, fiind foarte utilă pentru întreaga muncă de cercetare şi de documentare a instituţiei, secţia având în dotare colecţii valoroase din arhiva mass-mediei de epocă, în special ale presei scrise, cărţi vechi, alte colecţii mai speciale şi chiar unicate. Unul dintre cele mai valoroase obiecte din bibliotecă este Codicele Apor, acesta conţinând psalmi ce au apărut în prima traducere în limba maghiară a Bibliei, datând din secolul al XV-lea. Această traducere este pe locul patru ca vechime în cadrul operelor literare pe care le-au păstrat maghiarii. O a doua secţie este cea de ştiinţe ale naturii, secţie care cuprinde peste 60.000 de obiecte şi se poate mândri cu una dintre cele mai impresionante şi vaste colecţii la nivel european şi din România, colecţiile cuprinzând exemplare de ciuperci şi de fluturi de peste 23.000 de bucăţi, fiind numită Dioszegy. Cel care a descoperit şi a ajutat la crearea acestei colecţii a ajutat şi la descoperirea unor specii cu totul noi pentru ştiinţa de la nivel mondial. O altă secţie din cadrul Muzeului Naţional Secuiesc este secţia de arheologie şi de istorie, aceasta cuprinzând colecţii de arheologie importante cu peste 50.000 de exemplare, muzeul întreg devenind notoriu pentru simplul fapt că a cercetat mult şi cultura neolitică – eneolotică cu numele Ariuşd.

Expoziţia principală arheologică reprezintă practic şi cultura materială a regiunii cu pricina care s-a desfăşurat pe o perioadă de peste 35.000 de ani. Colecţiile de istorie au în componență şi mărturiile ce privesc rolurile militare ale ţinuturilor secuieşti, din perioada Evului Mediu, relicvele paşoptiste, dar şi mobila sau sticla de mare valoare, ce cântăreşte destul în istoria civilizaţiei şi culturii din această zonă. O altă secţie din cadrul Muzeului Naţional Secuiesc este secţia de etnografie, care deţine peste 15.ooo de obiecte, printre care se află şi diversele broderii ale domnitorilor, ce datează din secolele XVII – XVIII, fiind caracterizate printr-o bogăţie unică în toată Transilvania, colecţii de cahle, colecţii de ceramică, colecţii de mobilă veche pictată sau sculptată, colecţii de jucării populare din tradiţii străvechi. Această secţie mai cuprinde şi o expoziţie în aer liber care prezintă porţi de origine secuiască sau stâlpi funerari realizaţi prin sculptură, o casă destul de veche din anul 1767, aflată în zona Ciucului, dar fiind mobilată în mare parte cu piese originale.

Unităţile externe ale Muzeului Naţional Secuiesc sunt următoarele: Galeria de Artă, numită Gyarfas Jeno din Sfântu Gheorghe, Muzeul Breslelor din Târgul Secuiesc, Muzeul Haszmann Pal, ce se găseşte în Cernat şi cuprinde maşini agricole şi sobe de fontă, fiecare unice în felul lor, Muzeul Depresiunii Baraolt, localizat în oraşul Baraolt şi, nu în ultimul rând, Muzeul Etnografic Ceangăiesc din Zăbala, care prezintă porturi populare, produse meşteşugăreşti sau interioare tradiţionale.

Muzeul Naţional Secuiesc este unul dintre puţinele de acest gen din tărâm fiind unicat, foarte complex, care a avut şi norocul de a fi îngrijit de oameni dedicaţi, plini de pasiune, cu vaste cunoştinţe şi interese despre tot ce poate însemna arhitectura, cultura, religii, porturi vestimentare, deprinderi, tradiţii, obiceiuri, datini ale comunităţilor secuieşti. Muzeul poate fi înţeles şi ca un templu al neamului secuilor care a fost ridicat şi îngrijit, de-a lungul timpului, de cei mai în măsură oameni, plini de devotament şi de cultură.

muzeul-national-secuiesc.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ