Baia Mare este oraşul-reşedinţă al judeţului Maramureş şi se află în nord-vestul acestuia. Denumiea sa latină este Rivulus Dominarum şi a fost atestat istoric încă din anul 1329. Populaţia estimată la ultimul recensământ din anul 2002 este de 140.937 de locuitori şi municipiul are o suprafaţă totală de 235.73 de kilometri pătraţi. Baia Mare este pe locul al 17-lea din cele 95 de judeţe din punctul de vedere al numărului de locuitori. Numărul populaţiei a scăzut simţitor, mai ales datorită sporului natural negativ, dar şi datorită reducerii numărului de prunci născuţi. Evident, un rol important îl are aici şi migraţia internă, cât şi cea externă, având în vedere că mulţi tineri, fie pleacă în oraşele studenţeşti pentru a-şi continua studiile, fie pleacă în afara ţării pentru a munci. Reducerea numărului de locuitori a fost înteţită şi de faptul că locurile de muncă sunt din ce în mai greu de găsit în oraş şi au avut loc multe disponibilizări din mine, din metalurgie, din construcţii de maşini, din tâmplarii, textile şi multe altele.

În municipiul Baia Mare, românii sunt în proporţie de 82,5%, iar alte etnii sunt după cum urmează: unguri în proporţie de 14.79%, nemţi în proporţie de 0.35%, evrei aproximativ 0.04%, toate aceste procentaje fiind într-o continuă scădere faţă de numărul celor care s-au declarat a fi rromi sau ţigani, care sunt din ce în ce mai mulţi, şi anume cu 5.3% mai mulţi faţă de recensământul precedent, având momentan un procent de 1.5% din totalul populaţiei. Uncrainieii sunt şi ei într-o mică creştere, având în vedere că de la 339, au ajuns la 346 de persoane, ei fiind în proporţie de 0.25% din totalul populaţiei municipiului. Majoritatea locuitorilor Băii Mari sunt de religie creştin ortodoxă, procentajul fiind de 71.06%, 0.3% sunt declaraţi atei, iar restul sunt de alte religii. Pe întregul teritoriu al municipiului, se găsesc 116.674 de persoane care au, ca limbă maternă, limba romană, vorbitori de limbă maghiară sunt 19.792 de oameni, dintre cei care vorbesc ţigăneşte s-au declarat 762 de persoane, vorbitori de limbă ucraineană sunt aproximativ 277 de oameni, iar cei ce vorbesc limba germană sunt în proporţie de 265 de persoane.

Aşa cum spuneam, Baia Mare se situează în vestul Maramureşului, chiar pe râul Săsar, având ca suprafaţă pe intravilan aproximativ 234.7 kilometri pătraţi şi are în administraţie şi localităţile Firiza, Blidari, Valea Neagră şi Valea Borcutului. Datorită faptului că oraşul este situat mai la poalele Carpaţilor, putem spune că relieful acestuia este constituit mai mult din munţi şi dealuri. Printre acestea, se află: Dealul Crucii care are o altitudine de 501 metri, Dealul Morgău care are o altitudine de 633 de metri, Dealul Florilor care are aproximativ 367 metri, Ignis care ajunge până la 1.307 metri altitudine, Gutâi, care ating înălţimea de 1443 metri, Mogoasa a cărui vârf ajunge până la 1.246 metri, Creasta Cocoşului, care atinge şi 1450 metri, Dealul Bulat ce are 683 de metri şi multe altele. Apele Băii Mari sunt: râul Săsar, care trece oraşul dinspre est spre vest, râul Firiza, Lacul de la Mogoasa, lacul de acumulare din apropierea Barajului Strâmtori şi Lacul Bodi. Această regiune a României are, de regulă, o climă temperată spre oceanică, iernile fiind foarte reci, iar verile chiar răcoroase, cu o temperatură medie anuală de 9.6 grade celsius. Vegetaţia municipiului Baia Mare înseamnă aproximativ 80% păduri de foioase, printre care găsim stejari, carpeni, fagi, însă acestea au fost, din păcate, tăiate şi înlocuite de culturile agricole. Mai sunt prezente, mai ales pe partea de depresiune, pădurile de gorun şi carpen. Municipiul are şi rezervaţii naturale, iar dintre acestea amintim: Creasta Cocoşului, Cheile Tătarului şi Lacul Albastru care este în Baia Sprie. Specific acestui oraş este şi faptul că are mulţi castani comestibili, care dau curs în fiecare an unei frumoase sărbători numită chiar „Sărbătoarea castanului”. Fauna oraşului Baia Mare este deosebit de fermecatorare, având în vedere că este specifică zonei de munte, iar aici putem întâlni atât căpriori, cât şi cerbi, lupi, vulpi, jderi, veveriţe, iepuri şi altele, iar păsările ce îşi duc viaţă pe aceste meleaguri senine sunt: huhurezu mare, ierunca, uliul porumbar, porumbelul de scorbură, şoimul, bufniţă. În râurile ce le-am menţionat anterior, pot fi întâlniţi păstrăvii, lostriţele, știucele şi scobarii.

Baia Mare a făcut istorie mai ales în anul 2000 când a avut loc cel mai mare dezastru de ordin ecologic al secolului XXI. Mai exact, atunci au avut loc scurgeri de cianuri de la o societate privată, ce se numea la acea vreme Aurul, societate ce avea ca domeniu de activitate reprocesarea haldelor de steril vechi ce rezultau în urma activităţilor în minele vechi, de unde se extrăgea aur până nu de mult. Din păcate, acest accident s-a soldat cu multe pagube, însă revenirea a fost sigură şi lentă, având la bază şi promisiunea că nu se va mai repeta şi că se va avea mai multă grijă.

orasul-baia-mare.jpg
ceasul-din-orasul-baia-mare-judetul-maramures.jpg
fantana-arteziana-din-orasul-baia-mare-judetul-maramures.jpg
orasul-baia-mare-judetul-maramures.jpg
centrul-vechi-orasul-baia-mare-judetul-maramures.jpg
pasaj-din-piatra-orasul-baia-mare-judetul-maramures.jpg
panorama-cu-orasul-baia-mare-judetul-maramures.jpg
biserica-nasterea-domnului-orasul-baia-mare-judetul-maramures.jpg
imagine-nocturna-din-orasul-baia-mare-judetul-maramures.jpg
pod-peste-sasar-orasul-baia-mare-judetul-maramures.jpg
vedere-nocturna-cu-orasul-baia-mare-judetul-maramures.jpg
turn-din-orasul-baia-mare-judetul-maramures.jpg
centrul-vechi-noaptea-orasul-baia-mare-judetul-maramures.jpg
parc-imagine-nocturna-orasul-baia-mare-judetul-maramures.jpg
alee-pietonala-orasul-baia-mare-judetul-maramures.jpg
centrul-noaptea-orasul-baia-mare-judetul-maramures.jpg
vedere-spere-turn-orasul-baia-mare-judetul-maramures.jpg
furnal-din-orasul-baia-mare-judetul-maramures.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ