Acest oraş – Dorohoi (judeţul Botoşani) – impresionează prin aşezarea sa într-o zonă pitorească, cu dealuri şi văi întinse, cu livezi şi păduri de foioase, cu râuri şi întinse iazuri, ne prezintă o istorie medievală şi modernă interesantă, şi un frumos aspect urban.

Ţinutul Dorohoiului a cunoscut, de-a lungul timpului, perioade de înflorire ori de decădere, după cum şi timpurile au fost de linişte ori de furtună. Istoria aminteşte de strămoşii acestor locuri – daci şi romani – sau despre unii voievozi ca Ştefan cel Mare, Mihail Sturdza, Grigore Ghica, Petru Rareş şi alţii. Aici, sunt amintiri despre personalităţi ale culturii şi artei româneşti, ca George Enescu, savanţi de renume mondial, ca Dimitrie Pompei şi Spiru Haret, oameni politici, ca M.Kogălniceanu şi alţii.

Oraşul Dorohoi este situat în nord-estul ţării, între Podişul Sucevei şi Câmpia Moldovei, în Depresiunea Dorohoi, pe cursul superior al râului Jijia. Dealurile de la nord, nord-vest şi vest au înălţimi în jur de 400 m: Măgura Ibăneşti, Petriş Dersca. Spre est şi sud-est, se întinde Câmpia Moldovei, cu dealuri domoale şi văi largi, străbătute de ape şi iazuri, cu o vegetaţie de luncă şi baltă.

Zona oraşului se desfăşoară într-o regiune cu relief colinar, străbătută de râul Jijia şi afluenţii săi (pârâul Morii, Buhai, Lădărița-Zahorna). Spre vest de oraş, la cca. 15 km, se află valea Siretului. Iar la nord-est şi est, la cca. 40 km, se află valea Prutului.

Din cele mai vechi timpuri, în această zonă, au existat multe drumuri comerciale. În epoca feudală, aici s-a dezvoltat comerţul de tranzit, de la Marea Neagră spre Marea Baltică. La sfârşitul sec. al XV-lea, Dorohoiul era legat de ,,drumul tătărăsc” (care trecea pe valea Nistrului şi unea Lembergul cu localitatea Caffa) prin două ramificaţii Hotin-Dorohoi-Iași-Tighina-Cetatea Alba, iar a doua, Văculești-Zvoriștea-Suceava, era legată de marele drum moldovenesc de pe valea Siretului.

Dorohoiul s-a dezvoltat ca târg, aici apărând, datorită comerţului care se făcea, hanuri, ateliere de reparat mijloace de transport şi diferite mărfuri. În sec. al XVII-lea şi al XVII-lea, oraşul apare ca un nod de comunicaţie de la care plecau şi în care se intersectau numeroase drumuri de ţară, astfel este menţionat, în documentele vremii, ,,drumul Dorohoiului”.

Cea mai ridicată zonă a oraşului este pe dealurile Tirinca, Răileni, Ţintarul, Păscări şi Criva, iar în partea de sud şi sud-est se găsesc dealurile Trestiana şi Zahorna. Partea de nord şi est, se află pe dealurile Pripor-Ladarița, Dumbrăviţa, Buliga, Putredă, Ghilauca, iar spre est şi sud, oraşul se află pe dealurile Beldiman, Dealu-Mare, Crucii (Polonic).

Terenul acesei zone este nisipos, argilos, dar în zonele mai joase predomină cernoziomul bun pentru agricultură. Solurile sunt caracteristice silvostepei şi stepei.

Este un orăşel patriarhal, cu trotuarele mărginite cu straturi cu flori și are două parcuri – ,,La brazi”, ,,Aurora” – pline cu verdeaţă, brazi şi alte soiuri de arbori. În partea veche a oraşului, se află piaţa centrală, cu clădirea Primăriei şi monumentul închinat eroilor din Primul Război Mondial (statuie lucrată în bronz de sculptorul Spiridon Georgescu, în anul 1924).

Tot aici, se află clădirea Prefecturii fostului judeţ Dorohoi, care astăzi adăposteşte Muzeul de Ştiinţele Naturii. Este un edificiu foarte interesant, impresionează prin existenţa unor elemente de arhitectură de tip baroc. A fost construită în anul 1878, de un arhitect francez. Muzeul a fost redeschis la 1 iulie 1968, are impresionante colecţii de floră, faună, minerale, roci, o frumoasă colecţie de fluturi (cea mai frumoasă şi variată din ţară), colecţie de păsări, mamifere şi peşti.

În vecinătatea muzeului, se află statuia cu bustul lui Mihail Kogălniceanu (lucrată în anul 1908, din bronz, de cunoscutul sculptor C.Hegel). O altă statuie este bustul lui Valter Mărăcineanu (realizat în anul 1924 de H.Minulescu, în amintirea eroilor Războiului pentru Independenţă din anii 1877-1878) şi bustul lui V.A.Urechia, amplasat pe strada Ştefan cel Mare.

Un alt obiectiv de interes turistic este Muzeul Memorial George Enescu, organizat în august 1957, casa în care şi-a petrecut o parte din viaţă marele muzician român.

Lângă Primărie, se află Catedrala oraşului – o clădire monumentală, cu cinci turnuri, care datează din 6 septembrie 1869. Interiorul bisericii prezintă picturi valoroase şi este înconjurată de un parc cu arbori şi multă verdeaţă.

Un alt obiectiv de interes turistic este Biserica Sf.Nicolae – ctitoria lui Ştefan cel Mare (1495), realizată în stil moldovenesc, o construcţie cu pereţii groşi de 1,30 m, zidiţi din piatră şi cărămidă, cu abside rotunde, cu două contraforturi, cinci ferestre mici, înguste, turla se înalţă pe două baze stelate, are formă rotundă şi cupola ca o calotă. La construcţia ei s-a folosit piatra brută, piatra cioplită şi sculptată.

Biserica ,,Vechea Adormire” (bisericuţă de lemn) – a fost construită din bârne de stejar pe temelie de piatră, are forma unei corăbii, iar în exterior, sub ferestre, are sculptat în lemn un odgon de corabie. Legătura bârnelor încheiate cu bolţile de sus, centru şi altar s-a făcut fără folosirea cuielor metalice – este o mărturie a măiestriei meşterilor români din sec. al XVIII-lea. Picturile au fost executate în 1794 de zugravul Anania de la Suceava. Ele sunt executate în stil bizantin, în ulei. Este declarată monument istoric.

Partea nouă a oraşului cuprinde cartiere de blocuri, cinematografe (Melodia, Cultural), cofetării, hoteluri (Moldova), casă de cultură, bibliotecă, spital, două licee, şcoli, restaurante (Central, Crama), cimitire (Eroilor, Eternitatea, Evreiesc), autogară, gară CFR etc.

În Parcul Aurora, se află bustul lui Ion Creangă – neuitatul povestitor al ,,Amintirilor din copilărie”.

primaria-dorohoi.jpg
orasul-dorohoi-judetul-botosani.jpg
intrarea-in-orasul-dorohoi-judetul-botosani.jpg
imagine-din-orasul-dorohoi-judetul-botosani.jpg
parc-din-orasul-dorohoi-judetul-botosani.jpg
cladire-din-orasul-dorohoi-judetul-botosani.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ