Oraşul Zalău este oraşul de reşedinţă şi, totodată, cel mai mare oraş din judeţul Sălaj al regiunii transilvănene care are o populaţie de aproximativ 62.547 locuitori. Descoperirile ştiinţifice atestă faptul că Zalăul există încă din perioada neolitică, şi anume cu aproximativ 6500 de ani în urmă, înaintea erei noastre. Totodată, este atestată şi o continuitate a locuitorilor daci. După ce Traian a cucerit Dacia, în anul 106, granița Imperiului Roman trecea deja culmea Meseșului, având la nord triburile de daci liberi şi la est sau sud-est erau fortificaţiile romanilor cu graniţe de turnuri, şanţuri, ziduri, maluri de apărare şi altele. Zalăul este menţionat pentru prima dată în Cronica lui Anonymus, care mai era numită şi Gesta Hungarorum, ce data de prin 1200. Această sursă spune că oraşul a existat ca aşezare încă din anul 900. În anul 1241, Zalăul este pustiit de invazia mongolă şi ajunge, în cele din urmă, să fie dominat de episcopul catolic din Oradea, iar această dominaţie a ţinut până în anul 1542, atunci când Zalăul a devenit parte componentă a Principatului de Transilvania.

În anul 1473, la data de 1 August, cel care era regele Ungariei, cât şi al Boemiei, pe nume Matei Corvin, a declarat oraşul Zalău ca fiind oraş târg, numit cetatea Zilah sau oppidum Zilah. Acest nume venea şi cu un privilegiu totodată, având în vedere că, astfel, oraşul nu mai era aflat sub dominaţie, şi această lipsă de autoritate străină îi oferea Zalăului şansa de a face comerţ singur, independent, cu toate regiunile din ţară, devenind şi liber din punct de vedere economic, toate într-o epocă în care singurii cărora trebuiau să le mai facă pe plac erau doar regele şi aristocraţii.

Numele localităţii a fost cunoscut sub mai multe forme în decursul trecerii anilor, printre care amintim: în anul 1220, numele de Ziloc, în anul 1473, numele de oppidum Zilah, în anul 1601, numele de Zila, în anul 1839 apare subdenumirea de Szilajl Szilagy, în anul 1850 apare sub numele de Szilaju, iar, finalmente, în anul 1854 apare sub numele de Zalău sau numit şi Zilah, Walthenberg, în ungureşte, respectiv nemţeşte. La sfârşit de secol XVI, Zalău era cunoscut ca parte a Transilvaniei şi avea deja o conducere autonomă din punct de vedere administrativ, ce era alcătuită din treizeci şi doi de senatori şi un primar, iar pe lângă aceştia îşi mai făceau treaba şi un arhivar, un notar şi un casier. Un alt prag important a fost şi cel din anul 1571 când, sub conducerea lui Ştefan Bathory, oraşul a cunoscut o frumoasă ascensiune, iar în anul 1600 s-a dezvoltat armonios sub conducerea lui Mihai Viteazu, ascensiuni care, din păcate, au fost urmate de un regres economic având în vedere că a fost inclus în Imperiul Habsburgic. Zalăul se pare că rezistat destul de bine şi a ajuns să fie şi reşedinţa judeţului Sălaj, după ce, de-a lungul anilor, a fost mereu capitală de comitat, ajungând ca în prezent să primească şi rangul de municipiu.

Clima oraşului Zalău este de tip temperat-submontan, are precipitaţii destul de bogate şi oscilaţii mai mici de temperatură. Relieful său are o altitudine între 200 şi 500 de metri, iar marginile oraşului sunt pline de păduri de foioase şi creează un întreg ecosistem ce favorizează dezvoltarea turismului. Temperatura medie în luna ianuarie este de -2.5 grade Celsius, iar temperatura medie a lunii iulie este 19.3 grade Celsius. Având în vedere că încă din cele mai vechi timpuri ZalĂul a fost un important centru economic, îşi menţine această poziţie şi în prezent. De-a lungul vremii, locuitorii au avut următoarele ocupaţii: olari, rotari, pantofari, măcelări, fierari, curelari, armurieri, pălărieri, dulgheri, croitori şi altele.

Abia la început de secol XX, ZalĂul a devenit puternic industrializat odată cu exploatarea pietrei roşii, fiind înfiinţate şi două mori care se foloseau de forţă aburului, fabrici de cărămidă şi tot atunci a avut loc şi introducerea curentului electric. Se poate aprecia că, în anul 1918, Zalaul a avut într-adevăr o evoluţie economică şi de atunci este în continuă prosperitate, diversificându-se, apărând, astfel, şi industria construcţiile de autovehicule, industria metalurgică, prelucrarea în lemn, a cauciucului, industria alimentară, cea textilă şi a diverselor materiale de construcţie. De mai bine de 20 de ani, Zalăul a devenit tot mai dezvoltat din punct de vedere al economiei, având în vedere că au apărut multe companii private, care se bazează pe cerere – ofertă. Municipiul Zalău este totodată şi un important loc de turism, deoarece are un cadru natural excepţional datorat poziţionării de la poalele Meseșului şi originii antropice. Se găsesc chiar şi patru hoteluri pentru cazare, un motel şi sunt amplasate două tabere pentru şcolari, numărul total de spaţii de cazare ajungând la aproape 800. Zalăul este cunoscut încă din vremurile de demult ca fiind şi Țara Silvanei, deoarece este bogat în păduri. Vecinii săi sunt Satu Mare şi Maramureş, la Nord, iar la sud-vest este judeţul Bihor şi la sud – est este judeţul Cluj.

primaria-zalau.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ