Zurich este un oras situat in nordul Elvetiei, considerat de multi capitala financiara, economica, stiintifica si artistica a “Tarii Cantoanelor”.

Istoria localitatii incepe candva in Epoca Preistorica, atunci cand primii oameni se stabilesc in imprejurimile orasului. Mai tarziu, helvetii, un popor de origine celtica, fondeaza o comunitate in apropiere, pe malul lacului Limmat. In secolul I i.Hr, romanii cuceresc asezarea si formeaza un avanpost, denumit Turicum. Dupa caderea Imperiului Roman, orasul a intrat in stapanirea triburilor germanice, iar mai apoi sub dominatia francilor. In 1218, Zurichul si-a castigat independenta, iar in 1351 el s-a alaturat Confederatiei Elvetiene. In 1336, localitatea a beneficiat de o prima constitutie democratica, bazata pe sistemul ghildelor. In 1519, predicile preotului Huldrych Zwingl tinute aici au stat la baza reformarii protestante a poporului elvetian, orasul devenind unul in mare parte puritan.

De asemenea, numarul ridicat de refugiati din Italia si Franta a contribuit la cresterea culturala si economica a localitatii. In timpul ocupatiei lui Napoleon asupra Elvetiei, Zurichul nu a mai fost independent, ci era un canton din cadrul Republicii Helvete. Dupa Constitutia din 1848, cantoanele elvetiene au fost transformate in state federale, fiecare beneficiind de legi proprii. O noua constitutie, de data aceasta intemeiata doar de catre cetatenii orasului, prevedea, printre altele, alegerile directe ale guvernelor cantoanelor de catre cetateni si limitarea mandatelor prezidentiale. Printre primele cai ferate din Elvetia a fost aceea care unea Zurichul de Baden, deschisa in 1847. In 1833 a fost infiintata Universitatea din Zurich, prima universitate din Europa care accepta fete ca studente. In 1855 a fost fondat Institutul Federal Elvetian de Tehnologie, tot aici. De altfel, mai multi locuitori ai orasului au castigat, de-a lungul anilor, premiul Nobel: Albert Einstein (in 1921, pentru fizica), Richard Ernst (in 1991, pentru chimie) sau Rolf Zinkernagel (in 1996, pentru medicina).

La sfarsitul secolului al XIX-lea, Zurich avea sa devina centrul economic si financiar al Elvetiei, inaintea Baselului sau a Genevei.

In perioada Primului Razboi Mondial, datorita neutralitatii Elvetiei, orasul a oferit azil unor intelectuali precum James Joyce, Herman Hesse sau Thomas Mann. Tot aici a luat fiinta miscarea de arta dadaista.

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, la bancile din Zurich s-au spalat banii confiscati de catre nazisti de la evrei, acest lucru fiind dat publicitatii abia in anii ’90.

Dupa incheierea razboiului, aeroportul din localitate a devenit principalul aeroport international din Elvetia.

La inceputul secolului al XXI-lea, economia statului elvetian a trecut printr-o perioada mai dificila din cauza crizei globale, insa dezvoltarea economica a orasului nu a fost afectata, in ciuda faptului ca Elvetia nu face parte din Uniunea Europeana.

Potrivit mai multor studii, Zurich este unul dintre cele mai bogate si mai curate orase din lume. El ocupa si un loc fruntas in topul oraselor europene cu cele mai ridicate niveluri de trai, fiind in acelasi timp si cel mai aglomerat oras din punct de vedere urbanistic al Elvetiei. Acesta se afla in zona lingvistica de influenta germanica, insa oamenii vorbesc un dialect, denumit germana elvetiana, care are la baza limba germana, in combinatie cu unele cuvinte imprumutate din celelalte zone care au influentat statul elvetian (franceza, italiana, sau engleza).

Zurichul prezinta o multime de atractii turistice pentru cei care vin aici. Se poate vizita Muzeul National Elvetian, care pastreaza artefacte din preistorie sau Muzeul Artelor Frumoase, unde se pot admira colectii valoroase de arta. Totodata, aici se afla singurul teatru de limba germana din timpul celui de-al doilea razboi mondial, Schauspielhaus, unde puteau veni pana la 750 de spectatori sa vizioneze piesele puse in scena. Manastirile Grossmunster si Fraumunster atesta atat vechimea orasului, cat si trecutul cultural al acestuia. Potrivit legendelor, Manastirea Grossmunster a fost construita in jurul anului 1100, la ordinul lui Carol cel Mare. In prima jumatate a secolului 16, Grossmunster a fost punctul de plecare a reformei lui Huldrych Zwingli. Colegiul teologic al manastirii a fost institutia de invatamant din care s-a dezvoltat ulterior Universitatea Zurich. Printre locurile de vizitat aici sunt cripta romanesca, fereastra corului realizata de Augusto Giacometti in 1932, usile din bronz construite de Otto Munch si Muzeul Reformei, aflat in interiorul manastirii.

Manastirea Fraumunster a fost fondata in 853 de catre regele Louis Germanul. Initial, ea a fost construita pentru a adaposti noblilimea din sudul Germaniei. Aceasta s-a aflat in posesia regalitatii pana in secolul 13, iar odata cu aplicarea reformei, dreptul de proprietate a trecut la orasul Zurich.

Un alt lucru pentru care merita vizitat Zurrichul il reprezinta specialitatea culinara numita luxemburgerli, cea mai faimoasa si cea mai bine vanduta productie a cofetariei Sprungli, cea care a avut un rol important in istoria celebrei ciocolatei elvetiene. Luxemburgerli sunt niste biscuiti, inveliti intr-un aluat foarte pufos si au la mijloc o crema ce poate fi de vanilie, ciocolata, caramel, lamaie, alune sau din alte bunatati. Reteta delicatilor biscuiti a luat nastere in Luxembourg, iar comercializarea ei in Elvetia a inceput undeva in anii 1950. In prezent, se produc aproximativ 650 kilograme de luxemburgerli pe zi.

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ