Palatul Culturii din Iaşi este una dintre clădirile emblematice ale oraşului, fiind declarată monument istoric. Palatul a fost ridicat între 1906 şi 1925, pe locul Palatului Domnesc din Curtea Domnească.

Palatul este creaţia arhitecţilor Ion D. Berindey, Grigore Cerchez şi A. D. Xenopol. Iniţial, clădirea trebuia construită în doar câţiva ani, însă izbucnirea Primului Război Mondial a amânat finalizarea lucrărilor. În cele din urmă, Palatul Culturii din Iaşi a fost inaugurat în anul 1926, la ceremonie participând regele Ferdinand al României. Stilul arhitectural care caracterizează edificiul este cel neogotic. Palatul a fost construit pentru a servi drept Palat Administrativ şi de Justiţie, însă în anul 1955 a devenit sediul Complexului Naţional Muzeal Moldova.

De-a lungul timpului, clădirea a suferit mai multe modificări, structura sa fiind serios afectată în cutremurul din 1977. Edificiul are 298 de încăperi, deşi se spune că ar fi trebuit să aibă 365, câte una pentru fiecare zi a anului. În faţa palatului, a fost amplasată statuia domnitorului Ştefan cel Mare, înfăţişat călare. Aceasta a fost executată la Paris, după schiţele lui Gheorghe Asachi, iar la dezvelirea statuii, în anul 1883, Mihai Eminescu a scris poezia „Doina”. Tot în cadrul aceluiaşi eveniment, regele Carol I a donat două tunuri Krupp, trofee ale războiului de Independenţă, prezente şi în ziua de azi în stânga şi în dreapta statuii.

Intrarea în Palatul Culturii din Iaşi se află într-un turn donjon, „păzit” de statuia unei acvile cu aripile desfăcute. În holul central, se află statuile altor animale gotice, precum grifonul, dragonul sau leul. La parter, se află Sala Gotică (dominată de mozaicuri şi bestiarumul medieval) şi două muzee din cadrul Complexului Muzeal Naţional Moldova: Muzeul de Istorie a Moldovei şi Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”. Primul muzeu se află în aripa vestică a palatului şi este împărţit în patru zone tematice care înfăţişează dezvoltarea vieţii umane din paleolitic până la al Doilea Război Mondial. Al doilea muzeu, închinat unui savant ieşean, este dedicat în special tehnologiei, printre secţiile sale aflându-se înregistrarea şi redarea sunetului sau telecomunicaţiile.

Primul etaj al Palatului Culturii din Iaşi este şi mai interesant decât parterul. Aici, se află câteva săli denumite sugestiv, printre ele Sala Voievozilor (în ea pot fi văzute portretele-medalioane ale regilor României şi ale domnitorilor Moldovei, portrete realizate de Ştefan Dimitrescu şi studenţii săi) şi Sala Henri Coandă, în interiorul căreia lambriurile au fost realizate după proiectele pionierului aviaţiei. Savantul este cu atât mai important pentru Iaşi, cu cât acesta a realizat pentru oraş un ciment deosebit, care imită fidel culoarea şi chiar sunetul stejarului.

Tot la acest etaj, se află şi Muzeul de Artă şi Muzeul Etnografic al Moldovei. Muzeul de Artă a fost creat ca o continuare a primei pinacoteci din România, înfiinţată în anul 1860. Patrimoniul este alcătuit din multe donaţii ale lui Gheorghe Asachi, Costache Desiade sau Costache Negri. Muzeul Etnografic al Moldovei a fost deschis în anul 1943 şi se întinde şi pe al doilea etaj. În acest muzeu, pot fi văzute exponate care înfăţişează ocupaţiile tradiţionale din această zonă a ţării (agricultură, creşterea animalelor, pescuitul, viticultura etc), costume populare, colecţii de ţesături, obiecte din ceramică şi altele.

În momentul actual, Palatul Culturii din Iaşi este închis, deoarece este supus unui amplu proces de restaurare. Proiectul de reabilitare este finanţat de Guvernul României, iar această clădire este una dintre multele monumente istorice care beneficiază de aceste lucrări importante.

palatul-culturii-din-iasi.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ