Palatul din Knossos, cunoscut si drept Palatul Minos, se afla la o distanta aproximativa de 5 km sud-est de capitala Cretei, Heraklion. Odinioara o structura impresionanta, iar astazi o ruina, palatul a fost ridicat undeva prin anul 1700 i.Hr., istoricii fiind de parere ca a fost locuit pana in 1400 i.Hr., chiar daca se presupune ca aici ar fi existat o asezare cu mult timp inainte, inca din anul 7000 i. Hr. Palatul din Knossos nu este, asadar, o structura impresionanta, insa cu toate acestea, este vizitat de foarte multi turisti. Acestia sunt interesati de legenda din spatele ruinelor. Se crede ca acest palat ar fi fost locuit de insusi minotaurul, acea creatura despre care stim ca ar fi fost jumatate om, jumatate taur. Potrivit aceleiasi legende, cel care a ridicat labirintul a fost Dedal, acestia construindu-l la comanda regelui Minos al Cretei.

Regele i-a ordonat lui Dedal sa construiasca un labirint cat mai complicat, din care sa nu scape nimeni niciodata, cu atat mai putin minotaurul care avea sa fie ucis ulterior de catre Tezeu. Cele aproximativ 1300 de camere, ce sunt legate intre ele, nu formeaza neaparat un labirint, o asemenea structura nefiind descoperita niciodata la Knossos. In pofida faptului ca astazi palatul din Knossos pare mai degraba o ruina, structura sa este destul de buna, fiind conservata cu simt de raspundere, cel putin in ultimii ani; din nefericire, starea de astazi se datoreaza unor lucrari de reconstructie grabite, fapt care nu le-a permis arheologilor sa stabileasca acuratetea detaliilor constructiei.

Cel care a facut pentru prima oara sapaturi la acest sit a fost Minos Kalokairinos, un bogat negustor cretan, el demarand lucrarile arheologice in anul 1878, insa cel care avea sa cerceteze si mai amanuntit acest loc a fost arheologul de origine engleza sir Arthur Evans. Lucrarile conduse de Evans au durat cinci ani, mai precis intre anii 1900 si 1905. Intr-un entuziasm exagerat, Evans a demarat de indata lucrarile de reconstructie ale palatului din Knossos, numai ca materialele pe care le-a folosit nu erau tocmai potrivite pentru o structura de o asemenea importanta, utilizandu-se chiar si beton, fapt care a dus la ingreunarea unor cercetari aditionale. De fapt, specialistii nu au putut stabili niciodata care a fost planul original al structurii.

Chiar si asa, palatul inca pastreaza o parte din amintirea acelei epoci, peretii palatului fiind decorati, de pilda, cu fresce ce infatiseaza diferite ritualuri minoice, cum ar fi saritura peste taur, in cadrul careia un participant apuca taurul de coarne pentru a sari peste spatele lui. Aceasta scena este reprezentativa pentru cultura minoica, intrucat taurii erau animale venerate. Si aceste fresce sunt, din pacate, refacute, cel care le-a redesenat in intregime fiind artistul Piet de Jong. Nu se stie cu exactitate daca Piet de Jong a refacut frescele exact pe baza originalelor sau daca s-a folosit de propria imaginatie, apeland, in acelasi timp, la mitologie.

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ