Palatul Poștelor este o clădire din Bucureşti, declarată monument istoric, în care se află sediul Muzeului Naţional de Istorie a României. Aşa cum îi spune şi numele, edificiul a fost ridicat pentru a servi poștei centrale. Se află pe Calea Victoriei, la numărul 12 şi exteriorul său iese în evidenţă prin stilul neoclasic, specific clădirilor cu destinaţie publică ridicate în secolul al XIX-lea.

Muzeului Naţional de Istorie a României1

La sfârşitul secolului al XIX-lea, poșta aparţinea şi era administrată de Ministerul de Interne. Însă în anul 1892, acesta a trebuit să acorde o sumă de bani importantă pentru construirea Palatului Poștelor, după ce a fost elaborată o lege în acest sens. Clădirea a fost proiectată după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu, care, înainte să se apuce de lucru, a vizitat mai multe capitale din Europa, pentru a analiza clădirile de poştă din ele. În cele din urmă, a ales drept model posta din Geneva, iar autorităţile din Bucureşti au fost foarte încântate de alegerea făcută.

După această etapă, a urmat alegerea unui loc potrivit pentru ridicarea Palatului Poștelor. S-a ales un teren pe care s-a aflat Hanul Constantin Vodă, han construit de Constantin Brâncoveanu în perioada 1692-1694. Acesta a fost distrus în marele incendiu din 1847, când aproape tot Bucureştiul a fost afectat de foc, iar ruinele care au rămas în urma hanului au fost demolate. Câţiva ani mai târziu, pe acelaşi loc a fost construită o clădire din lemn, sediu al Circului Huttermann şi apoi al Circului Suhr. Însă această construcţie de lemn nu a rezistat decât şase ani, autorităţile din Bucureşti hotărându-se să o dărâme pentru a lăsa loc Pieţei Constantin Vodă.

Muzeului Naţional de Istorie a României11

Piatra de temelie a Palatului Poștelor a fost pusă în anul 1894, iar evenimentul a avut parte de oaspeţi de seamă – Regele Carol I, Lascăr Catargiu (prim-ministru pe vremea aceea), primarul oraşului şi alte personalităţi politice. Palatul a fost inaugurat în anul 1900 şi a fost sediul poștei până în anul 1970. În anii 1960, a fost o clădire foarte importantă – serviciile sale erau din cele mai diverse (oamenii puteau da telefoane în ţară şi în străinătate, puteau trimite telegrame, scrisori şi puteau cumpăra timbre pentru colecţie) şi există chiar şi un birou de voiaj care aparţinea CFR-ului.

Citește și:  Muzeul Olteniei: Obiective turistice Dolj

Palatul Poștelor are o formă rectangulară, stilul arhitectural adoptat fiind cel neoclasic (sau eclectic târziu). Are un subsol, un parter şi două etaje, iar faţadele nu sunt toate la fel – cea care dă spre Calea Victoriei are o colonadă dorică impresionantă, care se sprijină pe două pavilioane şi conţine şi un pron cu 12 trepte; faţadele care dau spre străzile Poştei, Stavropoleos şi Franceză au fronturile compacte.

De asemenea, clădirea a fost prevăzută şi cu un portic, acesta fiind susţinut de zece coloane dorice. Multe dintre elementele care compun arhitectura edificiului sunt întâlnite la toate instituţiile publice care au fost construite în Bucureştiul acelei perioade, iar printre ele se numără şi ornamentele, care înfăţişează figuri alegorice, dar şi elemente ca ancadramentele sau consolele.

palatul-postelor.jpg

În anul 1970, Palatul Poștelor a intrat într-un amplu proces de restaurare, iar doi ani mai târziu şi-a schimbat destinaţia, devenind sediu al Muzeului Naţional de Istorie. Deşi clădirea a fost serios avariată în urma cutremurului din 1977, ea a fost reconsolidată abia în anul 2002, când s-au obţinut fondurile necesare. Însă acestea nu au reabilitat clădirea în proporţie de 100%, astfel că încă prezintă probleme în structură. În anul 2012, o statuie de bronz a împăratului roman Traian a fost amplasată pe treptele edificiului, însă cele 500 de kilograme pe care le are nu sunt deloc benefice pentru scări şi există riscul ca ele să se prăbuşească.

Cei care vor să vadă acest impresionant monument istoric o pot face vizitând Muzeul Naţional de Istorie. Acesta se poate vizita de marţi până duminică, în schimbul unei taxe de intrare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.