Clădirea monument istoric a Palatului Poştelor, de pe str. Roman Ciorogariu 12, a fost construită între anii 1894-1909, în stil eclectic.

Pe harta lui Halácsy din 1859, pe acest amplasament apărea deja o clădire a poştei, care era o construcţie modestă cu parter. Ideea ridicării unei construcţii mai impozante a apărut în anul 1893. Concursul lansat de Ministerul Poştelor a fost câştigat de arhitectul Rimanóczy Kálmán senior, dar sediul poştelor s-a edificat după un proiect al ministerului.

Execuţia lucrării aparţine maistrului de clădiri Guttman József, care a ridicat clădirea poştei cu un etaj. Tot în stil eclectic s-a ridicat şi corpul nou cu două nivele spre strada Bariţiu. Acest corp din colţ fiind construit între anii 1909-1911, de către ing. Reisinger József, după planurile profesorului universitar ing. Nagy Virgil. Aici, s-a mutat şi centrala telefonică a oraşului.

Poşta este una dintre cele mai democratice instituţii, care asigură menţinerea permanentă a legăturilor comerciale şi spirituale dintre oameni. Îndeplinirea acestei misiuni nobile a urmărit pas cu pas dezvoltarea civilizaţiei umane, originile sale pierzându-se în negura istoriei.

Sistemul de poştă de pe teritoriul judeţului Bihor a evoluat în contextul general al dezvoltării celorlalte provincii româneşti, dar şi în contextul condiţiilor istorice din Transilvania. Teritoriul Bihorului a fost locuit din cele mai vechi timpuri, serviciile poştale fiind cunoscute încă din antichitate când curierii pedeştri şi călăreţi erau folosiţi pentru transportul corespondenţei şi a ordinelor regale. În Imperiul Roman, Serviciul de poştă a luat fiinţă în anul 510 î.e.n.

După cucerirea Daciei, romanii şi-au extins reţeaua serviciilor poştale (cursus publicus) pentru a asigura o legătură permanentă între Roma şi provincie, legătură care se făcea prin cetatea Drubetis, unde se găsea podul de peste Dunăre construit de Apolodor. Serviciul poştal din acea vreme era organizat în poşta rapidă (cursus velox) şi poşta de mărfuri (cursus clabularis).

Stăpânirea Romană îşi lasă amprenta asupra acestui teritoriu. Ei întemeiază oraşul Oradea (Ulpianus) care era un important punct de legătură spre Banat şi turnurile de pază de pe culmile munţilor Meses. Cu siguranţă că romanii foloseau sistemul lor poştal şi în acest ţinut. Mărturiile istorice arată că romanii cunoşteau Băile termale de lângă Oradea, respectiv Băile Felix şi Băile Episcopeşti.

După retragerea romană, din anul 271, sistemul de poştă cunoaşte un regres, apoi o stagnare, cu mici evoluţii şi regrese determinate de perioada migraţiei popoarelor migratoare. Cu toate acestea, sistemul de poştă a rămas la un nivel superior celui din perioada preromană datorită creşterii şi îmbunătăţirii calităţii căilor de comunicaţii, precum şi transmiterii informaţiilor populaţiei locale, referitoare la organizarea poştală.

Acest lucru este semnalat documentar în cronica notarului anonim al regelui ungurilor Bela, care semnalează existenţa voievodatului lui Menumorut, legăturile acestuia, inclusiv diplomatice cu Imperiul Bizantin, cu ţarul bulgar, cu statul Morav şi cu celelalte comunităţi româneşti din Transilvania, precum şi cu cele de la est şi sud de Carpaţi, încă din secolul al IX-lea. Voievodatul lui Menumorut era un voievodat puternic, iar cetatea de la Biharia a dat numele ţinutului – judeţul Bihor. Cetatea Oradiei cade în mâinile turcilor în anul 1660 şi va fi eliberată în 1692 după care Bihorul împreună cu Ardealul se anexează Austriei, anexare ce durează până în 1867 când Transilvania trece sub autoritatea Ungariei până în 1918.

Luptele pentru cucerirea Transilvaniei de către unguri determină un regres al comunicaţiilor poştale, în acea perioadă fiind semnalaţi curieri poştali ai căror cai erau întreţinuţi de locuitorii satelor de pe trasee. Odată cu reorganizarea teritoriilor, apar curierii diplomatici ai Porţii şi se amplifică legăturile Transilvaniei cu celelalte provincii româneşti. Cele trei provincii îşi asigură înlesniri reciproce în asigurarea curierilor externi. După transformarea Transilvaniei în paşalâc turcesc (1541), creşte şi influenţa Austriei asupra Transilvaniei în organizarea poştală datorită nivelului superior de organizare al activităţii poştale. Austriecii sunt cei ce au început să folosească servicii fixe de curieri. Ei numeau magistrul responsabil al curselor poştale şi stabileau măsuri pentru protecţia personalului poştelor.

După 1600, introduc instrucţiuni de poştă cu atribuţiuni pentru curieri şi pentru asigurarea mijloacelor de transport. După această dată, apar servicii de poştă particulare pentru nevoile oraşelor, bisericilor, nobililor etc.

În 1614, în Oradea, este semnalată prima staţie de schimb pentru cai, iar după 1692 odată cu eliberarea Oradiei de sub turci şi anexarea Bihorului împreună cu Transilvania la Austria, influenţa acesteia în organizarea poştală se măreşte.

În Austria, poşta devine monopol al împăratului şi organizarea se face pe principii teritoriale. După 1692, poşta din Transilvania era condusă prin cele două organe locale regionale, de la Timişoara şi Sibiu.

În 1750, Oradea era ultima staţie a traseului poştal Buda-Debreţin-Oradea. Pe timpul principelui Rakoczi al II-lea, se produc noi modificări în organizarea poştală.

Încep să fie folosite serviciile poştale pentru transportul persoanelor, cu aprobarea principelui, se organizează un serviciu de poştă ordinar şi altul extraordinar prin ştafetă (poşta ultrarapidă), se introduc uniformele pentru personalul poştelor, precum şi transportul de scrisori simple, recomandate, imprimate, scrisori de valoare, ziare, bani, valori şi mărfuri.

Pe timpul împăratului Iosif al II-lea este înfiinţat traseul poştal Buda-Arad-Oradea-Cluj.

Anul 1848 marchează un declin al activităţii poştale, datorită luptelor ce duc la mobilizarea magiştrilor poştali. După 1849, se iau măsuri pentru repunerea în funcţiune şi extindere a activităţilor poştale. În 1850, se semnalează existenţa în Oradea a unei Direcţii Regionale de Poştă, creşte numărul unităţilor de primire şi expediere, şi se diversifică personalul din serviciile de poştă. Anul 1850 (Austria) este începutul introducerii timbrelor pentru taxarea corespondenţei, iar în 1853 apare cartea poştală.

Din 1867, telegraful din judeţul Bihor va aparţine de Direcţia de Telegraf Debreţin, până în 1877 când apare la Oradea Direcţia de poştă şi Telegraf al Regiunii IV-a, din care mai făceau parte, în afară de cea a judeţului Bihor, şi cea din Satu Mare, Sălaj, Arad şi Hajdu.
Reţeaua telefonică în Oradea este semnalată după 1882.

După proclamaţia de la Alba Iulia şi constituirea statului naţional unitar român este numit director român al PTTR Oradea, Victor Boieriu. În anul 1923, se înfiinţează la Oradea un Inspectorat PTT, eveniment ce marchează începutul unei perioade de dezvoltare a telecomunicaţiilor şi poştei în judeţul Bihor.
Până în anul 1930, continuă acţiunea de refacere şi dezvoltare a sectorului de poştă, judeţul este împărţit în 12 plase, la acea dată existând în judeţ 73 oficii PTT şi 17 agenţii autorizate.

Până la 31 martie 1968, în judeţul Bihor, exista Direcţia Regională PTTR Oradea având 7 unităţi bilantiere, iar începând cu anul 1969 se înfiinţează Direcţia Judeţeană de Poştă şi Telecomunicaţii Bihor, având în componenţă 54 de oficii.

În perioada 1975-1976, structura unităţii din judeţul Bihor cuprindea un număr de 62 oficii poştale, păstrându-şi aproximativ aceeaşi formă până în anul 1989.
În anul 1990, se înfiinţează R.A.ROM. POST TELECOM, în subordinea căreia se afla şi Direcţia Judeţeană de Poştă şi Telecomunicaţii Bihor.

În momentul actual, Poşta Bihor este structurată în Oficiul Judeţean de Poştă Bihor care cuprinde: 31 oficii poştale, dintre care 15 urbane, 1 de distribuire centralizată, 4 OPRM şi 11 rurale, 30 ghişee exterioare şi 207 agenţii poştale.

În 1993, Poşta şi-a creat un sistem propriu de circulaţie renunţând la dependenţa de mijloacele de transport feroviare, schimbându-şi totodată şi forma juridică de organizare, devenind societate comercială cu denumirea Compania Naţională Poşta Romană S,A.

În anul 2001, Compania a fost organizată în 10 Direcţii Regionale şi 6 sucursale specializate. Având această nouă structură, Compania poate funcţiona la standarde înalte de eficienţă pe teritoriul întregii ţări.

Chiar şi în era comunicaţiilor electronice, Poşta rămâne pentru milioane de oameni cel mai accesibil mijloc de comunicare. Serviciile poştale oferite de cele 189 de ţări membre ale Uniunii Poştale Universale formează cea mai mare reţea fizică de distribuţie din lume.

palatul-postelor-din-oradea-judetul-bihor-monument-istoric.jpg
palatul-postelor-din-oradea-judetul-bihor.jpg
fatada-de-la-palatul-postelor-din-oradea-judetul-bihor.jpg
vedere-laterala-cu-palatul-postelor-din-oradea-judetul-bihor.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ