Parcul Natural Bucegi se întinde pe teritoriile administrative ale judeţelor Prahova, Braşov şi Dâmboviţa, fiind o arie protejată din categoria a V-a a Uniunii Naturale pentru Conservarea Naturii. Parcul este unul dintre cele mai cunoscute din ţară, posibilităţile de agrement fiind numeroase şi variate.

Datorită peisajelor deosebite, dar şi a diversităţii de animale şi plante, un proiect pentru protejarea Munţilor Bucegi a fost înaintat încă din 1936. Numele masivului provine ori de la „Buceci” (denumire apărute în documentele emise în epoca medievală), ori de la „Buciac” – ambele înseamnă „pădure de fag”, vegetaţie ce este foarte des întâlnită la altitudinea de sub 1000 m. Parcul Natural Bucegi a fost înfiinţat însă abia în anul 1974, limitele sale fiind stabilite în 2003: se situează în estul Carpaţilor Meridionali, având în componenţă tot Masivul Bucegi. Administraţia parcului este situată în localitatea Moroeni, judeţul Dâmboviţa.

Parcul Natural Bucegi are o suprafaţă de 32.663 hectare, jumătate din ea aflându-se în judeţul Dâmboviţa. Altitudinea oscilează între 800 şi 2505 metri, vârful cel mai înalt fiind Omu. Munţii Bucegi sunt alcătuiţi din roci diverse, precum calcare şi şisturi cristaline, formele de relief întâlnite fiind unele deosebite: chei, peşteri, ace, turnuri, formaţiuni stâncoase nemaiîntâlnite (Babele, Sfinxul) etc.

Există cinci rezervaţii naturale incluse în Parcul Natural Bucegi:

Abruptul prahovean Bucegi: Se află, din punct de vedere administrativ, pe teritoriile oraşelor Sinaia şi Buşteni. Rezervaţia naturală de tip mixt se caracterizează printr-un relief diversificat: văi glaciare, doline, abrupturi stâncoase, lapiezuri, abrupturi calcaroase, peşteri, avene etc. Fauna este reprezentată de mamifere (capra neagră, ursul brun, cerbul, căprioara, vulpea, râsul, lupul, mistreţul), păsări (şorecarul comun, cocoşul de munte, forfecuţa gălbuie) şi reptile (şopârle, vipere, şerpi). Flora este şi ea una variată: jneapăn, tisă, floare de colţ, crucea voinicului şi altele. Abruptul prahovean Bucegi „ascunde” mai multe obiective turistice de mare interes: Mănăstirea Sinaia, Castelul Peleş, Castelul Pelișor, Castelul Cantacuzino, Locul fosilifer Plaiul Hoţilor etc.

Locul fosilifer de la Vama Strunga: Monument al naturii, rezervaţia este una de tip paleontologic, aflându-se în administraţia comunei Moeciu şi a comunei Moroeni. Rezervaţia are o suprafaţă de zece hectare şi adăposteşte depozite de faună fosiliferă din jurasicul mediu.

Munţii Colţii lui Barbeș: Reprezintă o rezervaţie de tip mixt, situată pe teritoriul administrativ al oraşului Sinaia. Cu o suprafaţă de aproape două hectare, această rezervaţie este alcătuită din relief variat, adică din gresii, calcare, conglomerate şi şisturi cristaline, dar şi din doline, ace, goluri alpine, chei etc. Rezervaţia protejează stânjenelul mic de munte, o specie endemică.

Peştera – Cocora (Valea Horoabei – Cocora): Monument al naturii, rezervaţia de tip mixt are 307 hectare şi are în componenţa sa Cheile Horoabei, Cheile Peşterii, Peştera Ialomiţei, Poiana Crucii, Cheile Urşilor şi lapiezurile Turnul Seciului.

Abruptul Mălăieşti – Groapa – Gaura: Cu o suprafaţă de 1.634 hectare, rezervaţia naturală de tip mixt se întinde pe teritoriile localităţilor Bran, Moeciu şi Râşnov. Rezervaţia este formată dintr-o gamă diversă de habitate: pajişti alpine şi subalpine, mlaştini turboase, fâneţe montane, grohotişuri de tot felul, păduri de fag, de zâmbru şi de molid etc. Printre obiectivele turistice care fac parte din această rezervaţie sunt Castelul Bran, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Bran (monument istoric din secolul al XIX-lea) şi Muzeul satului din Bran.

Având în vedere suprafaţa Parcului Natural Bucegi, pe teritoriul său au fost stabilite numeroase trasee, împărţite în mai multe categorii: tematice, turistice şi pentru alpinism. Există şapte trasee tematice:

Buşteni – Cascada Urlătoare

Padina – Valea Doamnele – Drumul Grănicerilor – Şaua Strunga – Padina

Buşteni Jepii Mici – Babele

La Uzina – Şapte Izvoare

Lacul Scropoasa – Zănoaga

Turbăria Laptici

Valea Bangaleasa – Poiana Gutanu – Grohotiş – Valea Băngăleasa

În ceea ce priveşte traseele turistice, Parcul Natural Bucegi se poate mândri cu peste 40, acestea fiind marcate de patru magistrale, după cum urmează:

banda albastră: Sinaia – Poiana Stanii – Piciorul Pietrei Arse – Cabana Piatra Arsă – Piciorul Cocorei – Hotelul Peştera – Valea Obârşiei – Vârful Omu – Refugiul Mălăieşti –Valea Glejariei – Râşnov.

banda galbenă: Buşteni – Plaiul Fanului – Valea Cerbului – Vârful Omu – Cabana Babele – Cabana Piatra Arsă – Vârful Furnica – Şaua Vârful Cu Dor.

banda roşie: Sinaia – Cota 1400 – Cota 2000 – Valea Izvorul Dorului – Șaua Laptici – Piciorul Laptici – Haban Padina – Şaua Strunga – Vârful Omu – Vârful Bucșoiu – Poiana Pichetul Roşu – Cabana Poiana Izvoarelor – Cabana Gura Diham – Buşteni.

cruce albastră: Pucheni – Dobrești – Cabana Scropoasa – Cabana Zănoaga – Cabana Bolboci – Cabana Padina – hotelul Peştera – Piciorul Babelor – Cabana Babele – Cabana Caraiman – Valea Jepilor – Buşteni.

În ceea ce priveşte peşterile, Parcul Natural Bucegi cuprinde 97 de peşteri şi avenuri, două dintre ele fiind cele mai populare, dar şi cele mai spectaculoase: Peştera Ialomiţei şi Peştera Ratei. Peştera Ratei (sau Izvorul Rateiului) se află pe muntele La Piatra, pe versantul stâng al pârâului Ratei. Săpată în calcare jurasice, peştera are mai multe galerii pe etaje, având în total aproape şapte kilometri. Este renumită pentru Galeria Meandrelor, denumire dată de faptul că galeria este meandrată, dar şi pentru concreţiunile de gips, calciu şi aragonite, rar întâlnite în peşterile din România. Peştera Ialomiţei (Peştera Ialomicioarei, Peştera Schitului sau Peştera Schitul Ialomiţei) a fost săpată tot în calcare jurasice şi se află pe versantul drept al râului Ialomiţa, în Cheile Peşterii. Deşi are o lungime de doar 840 de metri, este una dintre cele mai populare peşteri în rândul turiştilor.

În Parcul Natural Bucegi, există foarte multe monumente ale naturii, cele mai cunoscute fiind Sfinxul şi Babele, formaţiuni stâncoase create de puterea eroziunii vântului şi a precipitaţiilor abundente. Alte monumente ale naturii sunt Cascada Urlătoarea, Cascada Ialomiţei, Cheile Zănoagei, Cheile Horoabei, Cheile Tătarului, Colţii Morarului, Pietrele de pe Vârful Omu, Baba Mare, Turnul Seciului şi altele.

parcul-natural-bucegi.jpg
muntii-din-parcul-natural-bucegi-vazut-din-busteni-judetul-prahova.jpg
masivul-muntos-si-crucea-caraiman-din-parcul-natural-bucegi-vazut-din-busteni-judetul-prahova.jpg
parcul-natural-bucegi-vazut-din-busteni-judetul-prahova.jpg
piscuri-montane-parcul-natural-bucegi-vazut-din-busteni-judetul-prahova.jpg
formatiune-noroasa-din-parcul-natural-bucegi-vazut-din-busteni-judetul-prahova.jpg
parau-montan-din-parcul-natural-bucegi-vazut-din-busteni-judetul-prahova.jpg
abruptul-prahovean-cascada-urlatoarea-parcul-natural-bucegi-vazut-din-busteni-judetul-prahova.jpg
intrare-in-parcul-natural-bucegi-vazut-din-busteni-judetul-prahova.jpg
peisaj-montan-din-parcul-natural-bucegi-vazut-din-busteni-judetul-prahova.jpg
informatii-despre-parcul-natural-bucegi-vazut-din-busteni-judetul-prahova.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ