Parcul Natural Porţile de Fier este una din ariile protejate din România şi este situat în judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi. A fost declarat parc natural în anul 2000 şi cuprinde 18 arii protejate, printre care Zona umedă Ostrov – Moldova Veche, Cazanele Mici şi Cazanele Mari şi Balta Nera – Dunăre.

Parcul se întinde pe o suprafaţă de aproape 116 mii de hectare, acest lucru plasându-l pe locul doi în topul celor mai mari parcuri naturale din România. Forma de relief predominantă este reprezentată de munţi, intrând în componenţa sa Munţii Mehedinţi, Munţii Locvei şi Almăjului (din Munţii Banatului) şi o bună parte din Podişul Mehedinţi. Parcul se remarcă prin Defileul Dunării şi printr-o diversitate biologică şi geologică.

Parcul Natural Porţile de Fier cuprinde cea mai mare amenajare hidronergetică din ţară, adică Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I. Tot aici se află cea mai mare diversitate etnică din ţară, locuind împreună etniile română, sârbă, cehă, rromă, maghiară, germană şi altele, într-un număr mai restrâns. Este considerat un muzeu geologic în aer liber, iar specialiştii au identificat până acum 1668 de specii de plante şi peste 5000 de specii de animale. Zonele umede reprezintă locuri ideale pentru migraţia unor specii de păsări protejate la nivel mondial, iar săpăturile arheologice au scos la iveală urme de aşezăminte din perioadele paleolitică, mezolitică şi neolitică.

În trecut, Parcul Natural Porţile de Fier a reprezentat o cale de tranzit pentru floră şi faună, iar acest lucru se poate observa în diversitatea vegetaţiei: se întâlnesc elemente pontice, nordice, sudice, panonice şi central-europene. Plantele de aici au un colorit diferit, lucru dat de elementele sudice. Totodată, plante ca liliacul sălbatic, alunul turcesc, garniţa sau cerul ajung la dimensiuni impresionante. Vegetaţia este alcătuită, în special, din tufărişuri, păduri şi pajişti. Pădurile cu frunze căzătoare acoperă în jur de 75% din suprafaţă, întâlnindu-se fagi, stejari termofili şi goruni. Au fost identificate, până acum, 171 de asociaţii vegetale de plante superioare, care au fost descrise în studiile de specialitate.

În ceea ce priveşte fauna din Parcul Natural Porţile de Fier, condiţiile de aici favorizează evoluţia unui număr destul de mare de specii protejate de lege. Printre cele mai frecvente animale întâlnite sunt ursul, lupul, mistreţul, salamandra, şarpele de alun, şarpele de sticlă, tritonul şi broasca săpătoare. S-au identificat 205 specii de păsări, cele mai multe dintre ele fiind specii acvatice.

Dar cele mai importante vieţuitoare de aici sunt vipera cu corn şi ţestoasa lui Hermann, două specii pe cale de dispariţie. Vipera cu corn este o specie protejată, fiind pe cale de dispariţie din cauza distrugerii habitatului. Mai mult, specia e pusă în pericol din cauza apariţiei fermelor de vipere, în care veninul este recoltat şi vândut apoi unor companii. Ţestoasa lui Hermann este cunoscută popular sub denumirea de broască ţestoasă de uscat şi este şi ea în pericol din cauza distrugerii habitatelor, dar şi din cauza faptului că exemplarele sunt luate şi apoi vândute ca animale de companie, mai ales că se spune despre ele că poartă noroc.

Defileul Dunării

Defileul Dunării sau Clisura Dunării este o zonă cuprinsă între Gura Văii şi Moldova Nouă. Este considerată una dintre cele mai frumoase arii din Parcul Natural Porţile de Fier, lucru uşor de înţeles. Din această zonă, se disting localitatea Orşova şi Cazanele Dunării, împărţite şi ele în Cazanele Mici şi Cazanele Mari.

Cazanele Dunării au o lungime totală de 9 kilometri, iar în unele locuri Dunărea ajunge la o lăţime de 230 de metri, făcând navigarea un lucru destul de dificil. Adâncimea maximă este de 75 de metri şi fluviul este înconjurat, pe o parte şi pe alta, de pereţi verticali din stâncă. Este o zonă extrem de pitorească, care oferă peisaje spectaculoase la totul pasul. Iubitorii de natură au ce vedea aici, de la vegetaţie şi până la speciile rare de animale.

Totodată, cei care ajung în parcul Natural Porţile de Fier şi în special în zona Cazanelor se pot plimba cu barca pe Dunăre. Oferte se găsesc la tot pasul, localnicii profitând la maximum de aceste oportunităţi. Aici, se poate vedea chipul lui Decebal, sculptat în stâncă şi aflat la vărsarea râului Mraconia în Dunăre. Îl puteţi vedea ori din barcă, ori de pe DN 57. A fost realizat ca un fel de replică la Tabula Traiana, care se află pe malul sârbesc. Tabula a fost sculptată pentru a aminti de eforturile pe care soldaţii romani le-au depus atunci când au traversat Dunărea în anul 101.

Un alt obiectiv turistic e reprezentat de Peştera Ponicova, care este cea mai mare peşteră din defileu. Are o lungime de 1660 m şi se poate ajunge la ea atât cu barca, cât şi de pe uscat. Oricine poate intra în ea, chiar şi cei mai neexperimentaţi, iar printre cele mai frumoase galerii, se numără Sala Coloanelor şi Galeria Concreţionară. Aici, apa a reuşit să creeze nişte stalactite, stalagmite şi coloane impresionante. Nici Mănăstirea Mraconia nu trebuie ratată. Aceasta a fost construită într-un loc atât de frumos, încât ai zice că se ascunde de lume – se găseşte lângă Tabula Traiana.

Parcul Natural Porţile de Fier este cu adevărat unul dintre cele mai frumoase locuri din România. Dacă, în trecut, era împărţit în sectorul vlahilor şi în cel al ilirilor, astăzi, toate etniile se pot bucura în voie de câteva din minunile infinite ale naturii.

parcul-natural-portile-de-fier.jpg
vedere-din-parcul-natural-portile-de-fier-din-orsova-judetul-mehedinti.jpg
poza-cu-parcul-natural-portile-de-fier-din-orsova-judetul-mehedinti.jpg
fotografie-din-parcul-natural-portile-de-fier-din-orsova-judetul-mehedinti.jpg
parcul-natural-portile-de-fier-din-orsova-judetul-mehedinti.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ