Pastele evreiesc

seder-300x234.jpg

Pastele evreiesc este una din cele mai importante sarbatori evreiesti in care acestia comemoreaza povestea Exodului si eliberarea israelitilor de sub stapanirea egipteana. Aceasta sarbatoare incepe in fiecare an la o data exacta, pe data de 15 Nisan dupa calendarul evreiesc. Aceasta celebrare importanta are loc in fiecare primavara din emisfera nordica si tine intre sapte si opt zile. Frumoasa sarbatoare este marcata prin mese traditionale, jocuri ale copiilor, dar si indeplinirea unor reguli si traditii stricte evreiesti. Toata lumea participa la evenimente specifice celebrarii si fiecare membru al familiei contribuie cu ce poate in realizarea unor zile frumoase de sarbatoare.

Pastele evreiesc comemoreaza scaparea israelitilor din mainile egiptenilor cu ajutorul lui Moise. Biblia spune ca asupra egiptenilor s-au abatut cele 10 molime, iar cand faraonul a vazut ca cea mai ingrozitoare dintre plagi i-a luat intaiul nascut, acesta a cedat si le-a poruncit israelitilor sa plece din regatul sau. Moise, care primea sfaturile si povetele Domnului, a fost incredintat cu salvarea israelitilor prin dezvaluirea protejarii acestora de spiritul Domnului care a venit si a luat intaiul nascut al fiecarui egiptean. Israelitii au fost sfatuiti sa taie un miel tanar si sa ii consume carnea, ungand tocul usilor lor cu sangele acestuia pentru ca, atunci cand spiritul Domnului va veni sa ia sufletele copiilor, cei ai israelitilor sa fie in siguranta. Cand faraonul a aflat de moartea primului sau fiu, acesta a fost atat de indurerat incat i-a lasat pe israeliti sa plece. Acestia au profitat de aceasta ocazie si au fugit din Egipt atat de repede incat nici aluatul nu le-a dospit. In onoarea acestei reusite, in zilele de Paste, evreii nu mananca paine dospita si tocmai de aceea sarbatoarea mai poarta si numele Festivalul Painii Nedospite. Matzo, un fel de paine din aluat nedospit, este consumata in aceste zile.

Sarbatoarea Pastelui evreiesc

In Israel, Pastele evreiesc este sarbatorit cu mare fast, prima si ultima zi de sarbatoare fiind considerate zile libere din punct de vedere legal. In aceste zile, israelitii nu merg la serviciu si participa la slujbe speciale unde savarsesc rugaciuni, mai apoi participand si la mese traditionale. Evreii reformati obisnuiesc sa sarbatoreasca timp de sapte zile, iar cei din diaspora tin cele opt zile de sarbatoare. Cea de-a opta zi de sarbatoare este una introdusa pentru a permite evreilor din timpurile indepartate sa ajunga la timp in Templul din Ierusalim si sa se roage sau pentru a permite evreilor sa se ascunda in acele zone in care acestia erau in pericol pentru a nu fi atacati de inamici.

Pastele evreiesc este o sarbatoare a carei insemnatate se afla si in cartea sfanta Tora. Insemnatatea verbului „pasach” din limba ebraica a fost analizata pe toate partile, ajungandu-se la concluzia ca acesta se refera la trecerea spiritului Domnului peste casele israelitilor in noaptea infaptuirii celei de-a 10 molime. De asemenea, se spune ca „pesah” ar putea insemna si mielul desemnat ca sacrificiu inaintea Pastelui israelitilor. Cu patru zile inainte de exil, evreilor li s-a poruncit sa aleaga un miel de care vor avea grija pana in seara de 15 Nisan cand acesta va fi jertfit, iar carnea sa va fi consumata. Fiecare familie israelita a reusit sa ia o bucata din carnea mielului jertfit si sa o consume in noaptea desfasurarii celei de-a 10 molime.

Mancaruri traditionale

Pastele evreiesc se sarbatoreste in prezent fara mersul la Templul din Ierusalim, asa ca si alte aspecte ale celebrarii s-au schimbat. Masa traditionala Seder si rugaciunile speciale sunt rostite in seara zilei de 14 Nisan iar mancarea simbolica a Sederului este ciolanul afumat. Afikoman este o turta speciala care se mananca la sfarsitul mesei Seder si simbolizeaza infruptarea din mielul jertfit. Cei mai multi evrei pastori sau cei care vor sa pastreze traditia mananca la masa Seder bucate din carne de miel.

Drojdia evreiasca este facuta dintr-unul din cele cinci tipuri de cereale si poarta numele de chametz. Aceasta este interzisa in timpul Pastelui in mai toate traditiile evreiesti, consumul, existenta sau facerea chametzului fiind interzisa in zilele Pastelui. Fermentatia nu este insa interzisa, caci vinul este chiar necesar sarbatorii, asa cum nici bicarbonatul de sodiu sau praful de copt nu sunt interzise. Clatitele si cornurile sau colacii sunt deci permisi in timpul sarbatorii pascale, asa cum si matzo este consumat. Doar produsele de panificatie in care se foloseste drojdie nu sunt consumate la Pastele evreiesc.

Chiar si in Tora se cere ca drojdia sa nu existe in casa evreului in zilele de sarbatoare pascala, iar acesta sa nu consume produse in care exista chametz sau drojdie. Tocmai de aceea, inainte de sarbatoarea pascala, evreii fac curatenie temeinica in case si arunca toata drojdia si chametzul pe care il gasesc. Casa intreaga este curatata pentru ca mucegaiul si faina sa nu existe in niciun coltisor al acesteia. Pentru a nu arunca produsul, evreii pot apela la un rabin care se angajeaza sa vanda drojdia altcuiva pentru o mica taxa de colectare.

La Pastele evreiesc se folosesc in general tacamuri noi, care nu au atins produse facute cu drojdie, sau tacamurile si ustensilele obisnuite se fierb in apa. Nu se accepta nici macar o urma a chametzului sau drojdiei pe ustensilele si tacamurile folosite in timpul Pastelui.

Unul dintre cele mai marcante simboluri ale Pastelui evreiesc este matzo, turta de aluat nedospit care este miscata inca de cand faina intra in contact cu apa pentru ca aluatul sa nu dospeasca deloc. Matzo poate fi facut de mana sau cu ajutorul unor ustensile tehnologice. Odata cu evolutia tehnologica, si produsele traditionale s-au schimbat, acestea fiind facute mult mai usor cu ajutorul utilajelor. Cele facute in casa sunt insa de fiecare data mai gustoase. In Tora se spune ca evreii trebuie sa manance doar matzo, nu si alte produse in care s-a folosit drojdie, din prima seara a Pastelui Evreiesc si pana la sfarsitul celor opt zile de celebrare.

Se spune ca mazo este o mancare traditionala pentru Pastele evreiesc deoarece acest produs a fost mancat si de israeliti atunci cand au fugit in graba din Egipt. Cand nu si-au mai lasat aluatul sa dospeasca, ei au fugit, iar matzo ar trebui sa ramana ca amintire a acestei actiuni a israelitilor. Matzo este cunoscuta si ca pita saracului si serveste drept simbol al sclavilor saraci, promovandu-se in acest fel umilinta si aprecierea libertatii, evreii trebuind sa evite sa devina egoisti.

In comunitatile evreiesti ortodoxe, mazo pentru Pastele evreiesc facut in fabrici si brutarii este realizat de barbati. Acestia aleg cea mai buna faina si supravegheaza cu atentie fiecare etapa a procesului de panificatie pentru ca painea nedospita sa fie buna si sa nu incalce traditia. Acest proces este unul ce necesita multa curatenie si atentie, insa matzo se face foarte repede, asa ca produsele sunt facute foarte repede.

Importanta primului nascut

Conform Torei, primii nascuti din fiecare familie au o importanta deosebita si trebuie sa participe la slujbe speciale in sinagoga. Acestia iau parte la Fastul Intaiului Nascut, un ritual ce comemoreaza salvarea intailor nascuti israeliti in noaptea infaptuirii celei de-a 10 molime. In prezent, sinagogile prefera sa combine acest ritual cu masa de dupa rugaciunea de dimineata, primii nascuti din fiecare familie nefiind deci obligati sa se bucure si sa petreaca.

Masa traditionala Seder

In prima seara in care se celebreaza Pastele evreiesc are loc masa traditionala Seder. In cadrul acesteia, intreaga familie se aduna si foloseste vesela cea mai buna din casa. In timpul mesei este recitata povestea exilului israelitilor din Egipt, patru pahare de vin fiind consumate in momente cheie ale povestirii. Copiii sunt atrasi prin intrebari, ghicitori si alte practici pentru a lua si ei parte activa la Seder. Cand dau un raspuns corect sau cand pun intrebari, ei sunt recompensati cu nuci si bomboane. Sederul poate dura multe ore si, cu cat mai interactiva este reuniunea, cu atat este mai de succes Sederul.

Atat barbatii cat si femeile consuma patru pahare de vin de-a lungul povestirii exodului evreilor din Egipt pentru ca se spune ca pana si cei mai saraci oameni au obligatia de a bea. Fiecare din cele patru pahare are insemnatatea proprie si se bea la anumite momente ale Sederului.

Copiii si Pastele evreiesc

Copiii au si ei un rol important in ceea ce priveste succesul mesei Seder. Ei sunt cei care fac discutia interactiva si pun intrebari, aratandu-si curiozitatea fata de cele sfinte. Bineinteles, curiozitatea lor poate fi trezita si de suculentele dulciuri si de nucile pe care acestia le primesc atunci cand iau parte la discutie.

Afikoman este folosita ca element de tentatie pentru copii. In cea de-a patra parte a Sederului, capul familiei rupe matzo in doua, iar partea cea mai mare este numita afikoman. Aceasta va fi servita la sfarsitul mesei si este considerata un desert. Tocmai de aceea, copiii sunt indemnati sa stea treji si sa participe la discutie pana la sfarsitul mesei pentru ca sa isi primeasca desertul.

La sfarsitul Sederului sunt recitate rugaciuni si cantece prin care i se multumeste Domnului pentru bunatatea si maretia Sa. Evreii multumesc pentru eliberarea lor si pentru supravietuirea unei istorii pline de greutati si suspine.

Cea de-a saptea zi a Pastelui evreiesc este una sfanta si celebreaza ajungerea israelitilor la Marea Rosie. Totodata este celebrat si miracolul taierii apei in doua si inecarea trasurilor evreiesti si a soldatilor care veneau dupa evrei. Trecerea Marii Rosii este un eveniment de o mare importanta pentru evrei, tocmai de aceea se spune ca singurul egiptean care a supravietuit a fost faraonul care a trebuit sa stea drept marturie a miracolului despicarii marii.

Al doilea Paste evreiesc

Cel de-al doilea Paste evreiesc se sarbatoreste pe data de 14 Iyar in calendarul evreiesc si este mentionat chiar si in Biblia ebraica. Se spune ca aceasta sarbatoare este speciala pentru aceia care nu au putut sa sarbatoreasca Pastele evreiesc pe 15 Nisan pentru ca s-au aflat departe de Ierusalim sau nu au putut sa participe la ceremoniile religioase. Aceleasi reguli si ritualuri trebuie infaptuite si in cadrul acestei de-a doua celebrari. Acest „al doilea Paste” nu mai este insa la fel de popular ca pe vremuri, majoritatea evreilor nu mai sarbatoresc aceasta mica celebrare.

Mancarurile traditionale cu care se mandreste Pastele evreiesc sunt, bineinteles, fara drojdie. Cerealele matzo sunt consumate exact precum cerealele obisnuite, acestea fiind facute din aluat de matzo si servite cu lapte cald si unt. Matzah brei este un fel de paine nedospita cu oua si grasime care se mananca fie dulce fie sarata. Matzo kugel sau budinca de Paste este facuta cu matzo in loc de taitei. Chrainul este o delicatesa facuta din ridichi si sfecla iar charosetul, „un dulce” iubit de copii, consta in mere si nuci taiate in vin. Pestele, cu precadere crapul si stiuca, se afla pe mesele sarbatorii pascale asa cum si supa de pui cu bulete de matzo este un produs nelipsit. Nici orezul cu sofran sau stafide nu poate lipsi de pe masa Sederului in prima seara a Pastelui evreiesc.

Pastele evreiesc intruchipeaza in prezent nu doar eliberarea evreilor din Egipt ci si supravietuirea acestora din toate momentele grele prin care intreaga semintie a trecut de-a lungul timpului. Sclavia, holocaustul, persecutia si renasterea spirituala a evreilor sunt comemorate si amintite in fiecare an, evreii reusind sa treaca peste toate aceste obstacole. Ei au reusit si sa isi formeze un viitor prin lupta si increderea in fortele proprii. Religia a reusit sa ii tina uniti si puternici in fata piedicilor si problemelor de zi cu zi, iar Copiii lui Israel traiesc sa vada si astazi lumina zilei si sa prospere.

Pastele evreiesc este un moment de adunare, o perioada de liniste si sarbatoare in care fiecare evreu, mic sau mare, invata cate ceva sau isi reaminteste ceea ce a fost invatat cand era mic. Odata cu eliberarea din robie, fiecare evreu a invatat sa traiasca asa cum poate cu putinul fiecarei zile, iar aceasta sarbatoare incearca sa ii invete pe tinerii evrei sa nu ia tot ce au ca si cum li s-ar cuveni, ci sa munceasca pentru a-si face un viitor si sa lupte pentru sansa lor asa cum au facut si israelitii si asa cum spune si Tora. Povestea Pastelui evreiesc si dorinta de evolutie si accedere catre mai bine a inspirat comunitati intregi, evreiesti sau nu, acestea punand pe picioare slujbe speciale inspirate din povestile biblice ale evreilor in care rugaciuni, cantece si cuvinte frumoase le sunt dedicate acestora. Acest curent este caracteristic in prima instanta comunitatilor afro-americane din lume.

S-ar putea sa-ți placă:

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu *, sunt obligatorii.

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Current ye@r *