Peştera Muierilor (sau Peştera Muierii) este o peşteră din ţara noastră, aflată la 700 de metri altitudine, în Masivul Parâng. Râul Galben este cel care a format-o, acum câteva mii de ani, prin sculptarea acesteia în calcarele mezozoice. În trecut, aici îşi găseau refugiul femei şi copii, când bărbaţii erau la război. Peştera are o lungime de peste 3,5 kilometri şi este împărţită în patru niveluri.

Una dintre legendele legate de Peştera Muierilor povesteşte că verile, aici, femeile torceau şi împleteau, pentru că aerul din interior le uşura treaba. Oamenii cred că ele aveau obiceiul să meargă chiar înspre centrul peşterii, unde topeau inul şi cânepa pe care le foloseau, ulterior, la confecţionarea hainelor.

Primele informaţii despre Peştera Muierilor ne sunt furnizate în anul 1870, când Alexandru Odobescu vorbeşte despre ea într-una din însemnările sale.

Lucrările de electrificare ale peşterii s-au realizat pe durata a 15 ani, între 1963 şi 1978, astfel încât aceasta a devenit una dintre cel mai populare şi mai vizitate destinaţii din România. Anual, zeci de mii de vizitatori din România, şi nu numai, vin aici ca să admire minunăţiile pe care această peşteră specială le are în interior.

Acest obiectiv turistic a fost deschis publicului larg în anul 1963, când a fost recunoscut ca rezervaţie speologică. Pe toată lungimea ei, oricine poate sesiza formaţiunile carstice săpate de râul Galben. Cu toate acestea, din cauza lipsei fondurilor, amenajările şi facilităţile acesteia sunt la un nivel modest.

În apropierea Peşterii Muierilor, se află şi alte locaţii importante, precum Peştera Corbului, Peştera Pârcălabului şi Peştera Iedului. Acestea sunt supranumite Peşterile de la Baia de Fier.

În Peştera Muierii, se poate intra prin trei locaţii: prin partea de nord, partea de est şi cea de sud.

Printre atracţiile care pot fi văzute aici, se numără Poarta Altarului, de unde se poate admira versantul Cheilor Galbenului, Sala Turcului (plină de domuri în diferite mărimi şi forme), Sala Minunilor, unde stalagmitele şi stalactitele săpate de Râul Galben creează un peisaj fascinant sau Sala Roșie a Luminii, locaţie unde se poate găsi un elemnt foarte rar şi special, creat din diferite roci pe bază de calciu, care se prezintă sub toate înfăţişările ştiute ale acestuia: stalagmite, stalactite şi altele.

Una dintre cele mai apreciate încăperi ale peşterii este Galeria Urşilor. Aceasta se numeşte astfel de la scheletele animalelor, în special ale urşilor, din perioada cuaternară, de acum câteva mii de ani. Galeria aceasta este impunătoare datorită formelor sculptate în calciu. Pereţii sunt plini de hieroglife. Tot în această încăpere, s-au mai descoperit şi oseminte de lupi, hiene, vulpi, capre sălbatice, dar şi de homo sapiens, strămoşul omului de astăzi. Din fauna ce populează Peştera Muierilor, există numeroase specii de lilieci (există chiar şi Sala liliecilor, unde pot fi admirate diverse specii din aceste vietăţi, precum myotis, miniopterus sau rhinolophus), miriapode, scorpioni, păianjeni şi alte nevertebrate inferioare.

Un alt peisaj de ţinut minte este Sala Perlelor, care prezintă un tavan foarte scund, în jur de un metru, care are o intrare foarte îngustă, denumită Valul Miresei. Sala Musteriană este locul unde s-au găsit urme de prezenţa umană, care datează din epoca Paleoliticului. Tot în incinta peşterii, s-au mai găsit şi elemente de ceramică care se aseamănă foarte mult cu acelea ale culturii Sălcuţa, lucru ce demonstrează evidenta influenţă a dacilor. Valea Muierii, Sala Altarului, Bazinele Mari sau Amvonul sunt alte câteva dintre locaţiile de vizitat ale Peşterii Muierilor.

Turiştii dornici să viziteze acest obiectiv turistic pot ajunge la Peştera Muierilor, dacă aleg traseul dinspre şoseaua naţională Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea. Ei trebuie să meargă până la localitatea Poienari. De acolo şi până în oraşul de unde se ajunge la Peştera Muierilor, distanţa este foarte scurtă, aproximativ cinci kilometri. De asemenea, se mai poate ajunge şi alegând alt traseu: DN67, pornind de la Horezu, dar şi pe DJ 665, care face conexiunea dintre Novaci şi acelaşi Horezu. Distanţa de la Bucureşti până la Peştera Muierilor este de circa 645 de kilometri.

Între 1 Mai 2011 şi 30 Septembrie 2011, peştera se poate vizita de la orele 9 la 20, iar întrucât un tur al peşterii durează circa o oră, se mai poate intra doar până la şapte seara. De la 1 Octombrie 2011, până la 30 aprile 2012, vizitele se fac între 9 şi 17. Intrarea în peşteră se face o dată pe oră. Se intră în grupuri de câte patru oameni. Ca şi costuri, biletul este 6 lei pentru adulţi şi jumătate din acest tarif pentru pensionari, studenţi şi elevi.

De asemenea, oamenii sunt de părere că Peştera Muierilor este foarte bună şi ca mijloc de refacere sau de remediere a unor afecţiuni. Astfel, cei care au astm, toate tipurile de diabet, reumatism, dereglări hormonale, depresii, stres sau insomnii se pot trata printr-o simplă vizită la peşteră.

pestera-muierilor.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ