A fost una dintre cele mai infloritoare societati din Peninsula Italica. Erau plini de viata, barfeau, se distrau si erau activi politic, parand ca un viitor mare astepta asezarea numita Pompei. Insa unul dintre cele mai mari dezastre naturale din punct de vedere al victimelor avea sa stearga asezarea de pe fata pamantului, lasandu-le arheologilor sansa de a face o descoperire unica in istorie. Asemanati cu Sodoma si Gomora pentru stilul liber de a trai de catre unii, considerati o societate cu adevarat moderna de altii, locuitorii asezarii de la poalele Vezuviului inca mai au multe sa le spuna istoricilor.

Istoria faimosului Pompei incepe inaintea erei noastre prin crearea unei asezari romane in apropierea orasului Napoli de astazi. Solul era fertil multumita cenusei vulcanice, pozitia geografica si clima erau cat se poate de prielnice, iar oamenii erau bine organizati si activi pe plan politic. In anul 79 e.n insa asezarea a fost cutremurata de catre una dintre cele mai puternice eruptii ale mileniului. Cenusa si scurgerile piroclastice s-au intins imediat in zona din jurul vulcanului, asa ca majoritatea locuitorilor nu au avut nicio sansa, murind din cauza gazelor toxice inainte ca lava in sine sa ajunga la ei. Insa ce avea sa faca aceasta asezare nemuritoare este chiar dezastrul prin care a trecut, victimele ramanand imortalizate pentru totdeauna in stratul care le-a acoperit.

Pompei a fost uitat in scurta vreme, Imperiul Roman trecand prin numeroase schimbari dramatice. In istorie insa dezastrul va ramane mereu consemnat multumita lui Pliniu ce Tanar, a carui ruda si mentor, Pliniu cel Batran, a murit in timpul eruptiei vulcanice. Primul semn ca o asezare bogata a existat pe acele locuri va fi scos la suprafata abia la sfarsitul secolului 16, cand s-a descoperit o inscriptie. Urmatoarea mare descoperire va avea loc in secolul XVIII, cand lucratorii care sapau fundatia pentru un nou palat regal au dat peste ceva cu adevarat spectaculos: ruinele Pompeiului.

Insa multumita lui Giuseppe Fiorelli, care a facut excavari mai complexe in zona, si victimele au putut sa isi spuna povestea, macar in parte. In stratul gros de orgine vulcanica, arheologul a observat niste goluri, care s-au dovedit a fi urmele lasate de victimele carbonizate, care au fost mai apoi acoperite de cenusa si alte reziduuri vulcanice. S-a decis turnarea de gips in aceste goluri pentru a imortaliza chipurile acestora, rezultatul fiind niste “statui” aprope grotesti in expresiile de teama si pozitiile de aparare impotriva dezlantuirii planetei. Astfel, sute de siluete au oferit o imagine mult mai clara despre ce s-a intamplat atunci, inclusiv cele apartinand animalelor. Un mister a ramas insa: de ce erau acesti oameni imbracati prea gros pentru sezonul in care se aflau? Pana la rezolvarea sa insa, o parte din statui au fost expuse publicului, la fel ca si o parte din situl arheologic de la Pompei, ce s-a dovedit o descoperire de senzatie.

Insa nu la fel de senzationala li s-a parut conservatorilor din acea vreme arta fostei asezari, care reflecta modul lor de viata. Cele cateva picturi care s-au pastrat si numeroasele mozaicuri prezinta multe subiecte cu tenta sexuala, care demonstreaza ca societatea de acum mai 2000 de ani era mai liberala din acest punct de vedere decat multe din cele de acum. In plus, scenele mitologice cu zeul Priap, caracterizat prin organul genital supradimensionat l-au socat inclusiv pe rege, care a cerut “cenzurarea arheologica”, acestea fiind acoperite. Prin anii 2000 o ploaie le-a scos din nou la vedere, fiind conservate. Referintele la Sodoma si Gomora si parerea ca Pompei “si-a meritat soarta” insa nu lipsesc nici acum.

Si daca tot am ajuns in timpul prezent, ruinele, dar si siluetele fantomatice din gips si mai nou din rasina ale victimelor neajutorate ale Vezuviului atrag in jur de doua milioane si jumatate de turisti in fiecare an, fiind printre atractiile principale ale Italiei. Turistii pot sa vada muzee, sa se bucure de arta ramasa, dar si de glumele inscrise pe pereti de romanii antici, de multe ori referindu-se la personalitati ale vremii. In plus, pot avea si ocazia sa urce pe Vezuviu, inca adormit. Insa nu se stie cat va ramane asa, ca urmare recomandandu-se ca orasul Napoli sa aiba toate facilitatile pentru o evacuare rapida.

Ca exercitiu de imaginatie ar fi interesant de gandit unde ar fi ajuns Pompei daca tragedia nu ar fi avut loc si cum anume s-ar fi schimbat istoria. Cel mai probabil nu vom sti niciodata, dar macar ne vom putea imbogati cultura si simtul artistic. Din pacate insa, turismul necontrolat, introducerea gresita a unor specii de plante si animale, dar si unele excavari gresite au afectat destul de mult locul, fiind nevoie de niste sume destul de mari pentru refacerea completa a Pompeiului. Din cauza crizei financiare insa planurile nu vor fi infaptuite prea repede. Insa le-ar ramane tuturor un gust amar daca ceea ce n-a distrus natura ar disparea din cauza crizei economice.

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ