Zilnic, mii de oameni trec prin dreptul uneia dintre cele mai frumoase rezervaţii geologice din ţară: Râpa Roșie. Aceasta este o combinaţie de ziduri crenelate cu ziduri abrupte în care zeci de păsări şi-au săpat cuibul, în care apa trece cu vuiet prin vale. Este un peisaj unic care va fascina orice trecător, cu condiţia să viziteze locul. Faptul că multă lume nu ştie de existenţa acestui loc și lipsa unei infrastructuri pentru acces păstrează locul încă în anonimat. Rolul acestui articol este de a vă prezenta locul, de a vă stârni curiozitatea şi de a vă convinge ca, la prima trecere prin zonă, să îl şi vizitaţi.

Râpa Roșie este situată pe Valea Secașelor, în comuna Daia, la doar 3 km de localitatea Sebeş, judeţul Alba. Din păcate, accesul cu maşina până în apropierea râpei este dificil, deoarece nu există o infrastructură amenajată. Însă o plimbare în bătaia caldă a razelor solare vă va înviora şi vă va oferi posibilitatea de a admira, de la distanţă, această minune: lupta dintre apă, ploaie, soare şi rocă. Este o luptă din care singurii câştigători suntem noi, vizitatorii, care vom descoperi o lume aparte, interesantă şi unică.

Însă de unde provine denumirea de Râpă Roșie? Termenul „râpă” este folosit în literatura de specialitate pentru a desemna un relief sculptural, rezultat din acţiunea factorilor externi (atmosferici: temperaturi ridicate/scăzute, ploaie; hidrici) şi substratul format dintr-o rocă friabilă.

Modul de formare al acestei forme de relief este destul de simplu. Pentru început, avem nevoie de un substrat petrologic format dintr-o rocă granulară, înălţimi mari ale pantelor, precum şi pereţi deosebit de abrupţi. Primul care interacţionează cu acest substrat este factorul climatologic. Mai precis, gradul de eroziune şi formare a râpelor este direct proporţional cu cantitatea de precipitaţii care cade pe suprafaţa de recepţie, respectiv substratul petrografic friabil. Amplitudinea termică determină accentuarea fenomenului de dezagregare, adică de fragmentare şi accentuare a pantei versanţilor.

Eroziunea pe verticală a râpelor, inclusiv în cazul Râpei Roşii este asigurat de reţeaua hidrică care colectează sedimentele şi le transportă, concomitent cu adâncirea văii râului. Ce este important de reţinut este faptul că aceste schimbări nu se întâmplă peste noapte, ele putând fi observate doar în urma unor studii de observaţie care se întinde pe parcursul zecilor de ani.

Având în vedere cele prezentate anterior, vom analiza punctual factorii şi interacţiunea lor, fapt care a avut drept rezultat o minunăţie a naturii: Râpa Roșie.

Din punct de vedere petrografic, zona Râpăâa Roșie prezintă o structură variată: pietrişuri, nisipuri cuarţoase, gresii cenuşii şi roşii şi argile roşii. Culoarea reliefului este dată, aşa cum probabil aţi dedus, din cauza culorii structurii geologice. Vârsta geologică a straturilor geologice este din perioada miocen inferioară.

Factorul hidrologic este asigurat de faptul că Râpa Roșie este plasată în bazinul Secașelor. Practic, rezultatul eroziunii apei, precum şi a dezagregării se acumulează la baza râpei.

Factorul atmosferic este deosebit de important, atât din punct de vedere al precipitaţilor, dar şi al temperaturii aerului. Apa rezultată din ploi erodează continuu, sculptând relieful. Alternanța şi amplitudinea temperaturilor acţionează, de asemenea, ca un factor modelator.

Râpa Roșie este un relief sculptural cu versanţi abrupţi, cu altitudini care variază între 60 şi 150 m altitudine. Pantele abrupte, zidurile crenelate, coloanele, turnurile alcătuiesc relieful.

Însă chiar dacă pereţii ar putea fi atrăgători pentru amatorii de căţărări, trebuie să le spunem că această activitate este interzisă. Din cauza structurii petrografice, pantele sunt deosebit de periculoase.

Din punct de vedere botanic, zona reprezintă o rezervaţie botanică, aici regăsindu-se o serie de specii endemice: Cotoneaster integarrima, Ephedra distachya, Centaurea atropurpurea, Dianthus serotinus, Cephalaria radiata, Asplenium nigrum. 

Deşi această minunăţie a naturii există de peste 60 milioane de ani, nici acum zona nu este exploatată din punct de vedere turistic aşa cum trebuie. Turismul în zonă este aproape inexistent.

Motivele pentru care zona nu este valorificată turistic este, în primul rând, lipsa unei infrastructuri. Practic, accesul se face până la unitatea militară cu maşina, iar apoi pe un drum neasfaltat. Recomandabil este fără maşină. Lipsa unei infrastructuri include şi lipsa unei pensiuni în apropiere, măcar al unui loc special pentru a lua masa. Lipsa de investiţii şi dezinteresul de a atrage fonduri în zonă face ca Râpa Roșie să fie inexistentă pentru mulţi dintre noi.

Însă pentru amatorii de deltaplan zona este ideală, mişcările termodinamice ale aerului generează vânturi moderate, ideale pentru deltaplan sau parapantă. Deşi pare surprinzător, primul zbor cu deltaplanul în zonă a fost realizat în 1942. De atunci, tradiţia s-a păstrat.

Oricum, oamenii din zonă încă speră în atragerea de investiţii, dezvoltarea unei infrastructuri şi promovarea, din punct de vdere turistic, a zonei. La acest fapt putem contribui fiecare dintre noi, dacă vizităm zona.

rapa-rosie.jpg
rapa-rosie-din-sebes-judetul-alba.jpg
vedere-cu-rapa-rosie-din-sebes-judetul-alba.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ