Rata domestica provine din doua specii de rate salbatice, una specifica spatiului european – Anas platyrhynchos – si o alta care traieste in America de Sud – Cairina moschata. Au fost (si sunt) crescute ca pasari de curte, inca din Antichitate, pentru carne, oua si fulgi, in prezent dezvoltandu-se ferme de rate domestice, in care sunt preferate speciile hibride, valorificate, in special, pentru prepararea pateului de ficat, dar si pentru celelalte produse alimentare derivate.
Exista si rase ornamentale, cu un aspect deosebit, datorat coloritului penajului. Din aceasta categorie face parte, de exemplu, Anas galericulata (Rata mandarin/Rata curcubeu), foarte raspandita in tarile din Orientul indepartat, in China, Japonia, Coreea. Este de mici dimensiuni (cu o greutate de aproximativ o jumatate de kilogram), masculii, mai ales, avand capul acoperit cu fulgi dispusi in dungi albe, albastre, portocalii si verzi, ca si corpul, varful aripilor si coada. Trebuie crescute in spatii imprejmuite, din care sa nu poata evada, frumos amenajate, unde se adapteaza foarte repede, laolalta cu alte specii de pasari. Decorative sunt si Ratele cu cap rosu (originare din California), Rata cu mot, Rata-mireasa (cu penele pestrite sau dungate), Rata de Bahamas etc.
Rata domestica, indiferent de rasa, se creste relativ usor. Are nevoie de spatiu suficient, daca se poate, acoperit cu iarba, insorit, si cu cateva locuri umbroase, cu o suprafata (bazin) de apa, in care pasarile sa poata intra, inota, cauta insecte, si un adapost pentru noapte, orientat, de preferinta, spre est. Chiar daca stau cu placere in apa, ratele domestice trebuie ferite de spatii cu umiditate crescuta, ceea ce le-ar putea provoca dureri de picioare. Podeaua cotetului trebuie acoperita cu paie.
Clocitul (natural) dureaza intre 27 si 30 de zile. Rata nu este o foarte buna clocitoare, putandu-se intampla adesea, mai ales daca se sperie dintr-un motiv oarecare, sa nu se mai intoarca pe cuib. O gaina mai mare poate, insa, sa acopere foarte bine 10-13 oua de rata. In primele zile, closca se poate ridica de pe cuib in jur de 20 de minute, reducandu-se treptat aceste pauze. Bobocii de rata nu vor fi hraniti timp de 15 ore, dupa ce ies din ou, dupa aceea dandu-li-se, in primele zile, cat mai des, miez de paine faramitat, amestecat cu galbenus de ou fiert. Dupa doua saptamani, vor fi hraniti de cinci ori pe zi, adaugandu-se, treptat, verdeata tocata, iar din a doua luna de viata vor fi hraniti de trei ori pe zi, obisnuindu-i incet-incet cu graunte de grau, orz, secara, porumb. Daca ouale au fost clocite de o gaina, aceasta va fi o mama buna, dar bobocii vor deveni destul de repede neascultatori. In primele zile de viata este bine ca bobocii sa nu intre in apa.
Cele mai cunoscute rase de rate domestice sunt: rata Khaki Campbel, de culoare maronie, cu cioc verde si picioare portocalii (foarte apreciata pentru numarul mare de oua pe care il face – aproximativ 300 pe an), rata de Pekin, originara din China, de culoare alba, care poate ajunge la 4-5 kilograme greutate, rata Aylesbury (cea mai buna rasa pentru carne), rata Labrador, originara din India, frumos colorata, in negru, verde – argintiu metalic, rata Orpington, cu penajul galbui (foarte buna ouatoare), rata leseasca (rata muta), masiva (cu gatul, capul de culoare alba si corpul acoperit cu pene negre, verzi, maronii sau albastre), care, in pofida numelui, provine din Mexic, si poate ajunge pana la 6-7 kilograme.
In ultimii ani, si in Romania a crescut interesul pentru cresterea ratelor si a gastelor domestice, in ferme specializate. Pentru demararea unei astfel de afaceri este necesara cunoasterea amanuntita a acestor specii de pasari, o suprafata de teren adecvata numarului de rate/gaste care urmeaza a fi crescute, estimarea costurilor pentru adaposturi, hrana, incubatie, caldura, reproducere etc. si identificarea pietelor de desfacere (pentru carne, oua, fulgi). In alte tari, se practica, bucurandu-se de succes, cresterea, in aceeasi ferma, si a ratelor si a gastelor, pentru ca toate perioadele anului sa fie acoperite cu carne si oua.
“Cherry Valley”, din Marea Britanie, este cea mai mare ferma de rate, la nivel mondial, cu o productie de aproximativ 5 milioane de rate (semipreparate) anual, livrate in nenumarate tari. Ferma de rate “Grimand Freres”, din Franta, produce peste 20 de milioane de boboci de rata anual.
Rata in mitologie si istorie
- In nacela primului balon cu aer cald din istorie, care s-a ridicat in zbor, la 19 septembrie 1783, construit de fratii Montgolfier, “pasagerii” au fost o rata domestica, un cocos si o oaie, pentru a se testa daca o fiinta poate sa reziste la o asemenea calatorie.
- Rata si ratoiul mandarini (in limba japoneza “oshidorl”), in toata cultura asiatica, simbolizeaza unitatea si fericirea conjugala, explicatia cea mai simpla fiind ca femeia si barbatul trebuie sa “inoate”, intotdeauna, alaturi, pe “apele” vietii.
- Pentru amerindieni (indienii din America), rata reprezinta “calauza” pe pamant, pe ape si in cer, de unde si obiceiul de a se folosi pene de rata in diverse ritualuri de initiere.
- In mitologia romaneasca, referirile la aceasta pasare sunt putine, dar atunci cand apar se leaga de semnificatii malefice – nu trebuie mancat capul de ratoi, pentru ca este semnul diavolului care a luat acest chip, ca sa se ascunda de Dumnezeu, si nici nu se da rata de pomana, pentru ca nu va fi primita in lumea de dincolo. Rareori, rata este pomenita in cantecele de leagan, alaturi de alte pasari, ca sa adoarma pruncul nelinistit.
