Rezervaţia naturală Râpa Roșie este o arie protejată din judeţul Alba, fiind inclusă în cea de-a patra categorie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN) – este o rezervaţie geologică şi floristică. Din punct de vedere administrativ, rezervaţia aparţine de oraşul Sebeş, aflându-se la 4 kilometri nord. Accesul este posibil cu ajutorul DJ 106, ruta Sebeş – Daia. Se pot parcurge doar trei kilometri cu autoturismele, iar restul, pe jos, deoarece drumul nu este amenajat.

Rezervaţia naturală Râpa Roșie se întinde pe zece hectare şi este deseori comparată cu Canionul Colorado din Statele Unite ale Americii, datorită asemănării dintre cele două arii. Este o zonă deosebit de frumoasă, cu un aspect impresionant şi impozant – formele de relief s-au format în urma proceselor de eroziune şi de şiroire. Mai mult, flora întâlnită aici este şi ea deosebită, multe dintre speciile care supravieţuiesc în arie fiind endemice şi rare. Râpa Roșie propriu-zisă are 800 de metri lungime, iar altitudinea maximă este de 425 de metri.

Râpă Roșie s-a format datorită apei care a săpat în substraturi variate (de la pietrişuri la gresii şi nisipuri cuarţoase) şi a dat naştere unor forme ciudate, dar spectaculoase, precum piramide, coloane şi turnuri. Toate acestea au culoare roşiatică, de aici provenind şi numele ariei protejate. Piramidele sunt numite şi „coafate”, iar microrelieful format de aceste formaţiuni a primit numele de „badlands” (sau „pământuri rele”). Acest termen a fost folosit întâia oară în Dakota de Sud, unde astfel de microrelief este foarte bine dezvoltat, iar de atunci este utilizat de geologi din toată lumea.

Baza versantului de la Râpa Roșie conţine conuri de dejecţie, formate de torenţii puternici, iar dimensiunile şi aspectul acestora se modifică ori de câte ori plouă abundent. Vegetaţia lipseşte de pe Râpa Roșie, însă în jurul său cresc plante deosebite. Rezervaţia naturală Râpa Roșie protejează specii ca garoafa endemică (Doanthus serotinus, var. demissorum, ce se găseşte pe terenurile estice), stejar pufos, ochiuri de stepă cu plante ca Salvia transsilvanica şi nutans (la poalele versantului) şi alte specii ca Agropyron cristatum, Centaurea atropurpurea, Cotoneaster integerrimus sau Asplenium adiantum-nigrum, unele dintre ele fiind foarte rare în zona Transilvaniei.

Sistemul de peşteri din cadrul rezervaţiei naturale Râpa Roșie este unul foarte dezvoltat, aici găsindu-se unele dintre cele mai impresionante peşteri în pământ (cea mai mare este de 25 de metri). O plimbare prin rezervaţie se poate dovedi fascinantă, mai ales că din loc în loc se pot vedea tuneluri care au fost săpate de ploi. De asemenea, numeroasele găuri prezente în versant au fost realizate de păsări, iar când plouă se formează mici pâraie de culoarea sângelui.

rezervatia-naturala-rapa-rosie.jpg
prim-plan-cu-rezervatia-naturala-rapa-rosie-din-sebes-judetul-alba.jpg
rezervatia-naturala-rapa-rosie-din-sebes-judetul-alba.jpg
fotografie-cu-rezervatia-naturala-rapa-rosie-din-sebes-judetul-alba.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ