Coborarea Sfantului Duh (Rusaliile sau Cincizecimea) este o sarbatoare crestina, care se celebreaza in a cincizecea zi sau a saptea saptamana (de sapte ori cate sapte plusUnu) dupa Paste (in limba latina, Cincizecime – Pentecostes), anul acesta, 2014, pe data de 8 iunie. In Faptele Apostolilor, se spune ca, in aceasta zi, cand Duhul Sfant « S-a pogorat din Ceruri, ca un vuiet mare de vant si S-a impartit deasupra capului fiecaruia, in chip de limbi de foc », « erau toti impreuna in acelasi loc” (adica cei doisprezece Apostoli si cei o suta douazeci de frati care au fost alaturi de Iisus, de la Botez, pana la Inaltare). Tot la acest moment, Apostolii au primit puterea de a vorbi in limbi necunoscute, pana la acea data, despre invatatura Mantuitorului. Duhul Sfant venit in lume nu i-a sfintit numai pe Apostoli, ci si S-a pogorat si asupra fiecarui om in parte. In Biserica Ortodoxa, in ziua de luni, dupa Coborarea Sfantului Duh, se sarbatoreste Sfanta Treime (Lunea Duhului Sfant) – Tatal, Fiul si Duhul Sfant.

Rusaliile
Rusaliile

Ca si in cazul altor sarbatori crestine, si Rusaliile s-au suprapus peste altele, precrestine. Astfel, chiar denumirea sarbatorii deriva din latinescul RosaliaSarbatoarea trandafirilor, cand se depuneau trandafiri pe morminte, datina pastrata pe teritoriul Daciei Romane, de unde au preluat-o si slavii. Pomenirea mortilor se face si astazi, la Mosii de vara, in sambata Rusaliilor, considerandu-se ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele, timp de 50 de zile umbla prin lume, intorcandu-se in sambata Rusaliilor. Intoarcerea in morminte, impacarea si linistea sufletelor sunt ajutate, se spune, de bogatia pomenilor si de lumanarile aprinse in amintirea celor dusi.

Cei mai multi lingvisti sunt insa de acord ca termenul Rusalii vine din slavonescul Rusalka, nume dat unor fiinte fabuloase, asemanatoare Ielelor, din mitologia romaneasca, despre care se credea ca ies din ape, alearga pe campuri si iau mintile oamenilor, in special in ziua de joi (Joimarite). Se considera ca antidotul universal contra acestor fiinte este pelinul. Pintr-o asemenea suprapunere a Sarbatorii crestine a Rusaliilor, peste cele pagane, se explica si pastrarea unor obiceiuri care nu au legatura cu invatatura crestina, cum ar fi faptul ca, in unele parti, fetele agata stergare si papusi de canepa sau din alte materiale, in pomi, dupa care le « ineaca » in ape curgatoare. 

La unele popoare slave, Rusalka era o divinitate feminina, cu par de aur si coada de peste, patronand apele curgatoare (asemanatoare Sirenelor). La ucrainieni si bielorusi, traditiile spun ca Rusalka este o intruchipare a spiritelor fetelor si copiilor morti inecati sau nebotezati.

Citește și:  Ziua internationala a cartii si a drepturilor de autor – 23 aprilie

La romani, reminiscentele sarbatorilor precrestine se regasesc in obiceiul de a impodobi locuintele cu crengi de tei, plop sau de nuc, se pocnesc frunze de tei pentru a alunga spiritele rele, se danseaza Calusul, in acelasi scop, iar cei bolnavi se pot vindeca daca vataful Calusarilor trece peste trupul celui suferind.

La vechii evrei, Rusaliile au fost, initial, o sarbatoare agricola, a roadelor pamantului, numita Savuot (Sarbatoarea saptamanilor). Ulterior, a marcat momentul in care poporului evreu i s-a dat Legea divina Tora (primele cinci Carti din Vechiul Testament, ale lui Moise (profetul si conducatorul triburilor israelite, la iesirea din Egipt), Carti date pe Muntele Sinai, evreii devenind poporul dedicat slujirii lui Dumnezeu.

Vecernia din ziua de luni este numita si « Vecernia plecarii genunchilor », rostindu-se, in cadrul acestei slujbe, in genunchi, sapte rugaciuni, in semn de smerenie a omului si de plecare a inimilor, cu recunostinta, fata de harul Sfantului Duh.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.