In sudul Mexicului se afla poate cele mai fascinante ruine lasate de mayasi, o splendoare de arta si istorie inconjurata de jungla si mituri. Povestile vorbesc despre conducatori cu armuri din jad si aur, despre conflicte politice, zei sangerosi si o populatie mult mai avansata decat ar fi parut initial. Acesta este Palenque, un sit arheologic mayas din care cel mai probabil cunoastem maximum un sfert. Iar prin prisma descoperirilor de pana acum, locul ar putea ascunde mult mai multe.

Istoria mayasilor de aici este una extrem de lunga si de complexa, descoperirile aratand ca arealul a fost locuit cu trei secole inaintea erei noastre. Locul a fost amenajat si organizat, o societate puternica s-a dezvoltat, iar cultura a evoluat odata cu ea. In mod inexplicabil insa, intregul loc a fost abandonat undeva prin secolul al IX-lea, dupa ce cu doua sute de ani in urma ajunsese la un maximum al dezvoltarii. Jungla a acoperit imediat locul, astfel incat nu stim nici acum cat de mare ar putea fi sau ce nume se mai ascunde in el. Palenque a ramas necunoscut intregii lumi pana prin secolul XVI, cand niste exploratori aflati in cautarea comorilor de pe noul continent s-au trezit in fata unor ruine mult mai spectaculoase decat s-ar fi asteptat. Spaniolul Pedro Lorenzo de la Nada a lasat mai multe marturii scrise in privinta noului loc descoperit, insa fara prea mare ecou. Vor ramane cam in aceeasi stare pana doua secole mai tarziu.

Nativii zonei stiau despre ruinele din padure, numindu-le otolum, sau “locul cu case puternice”. Numele nici nu putea fi mai potrivit, templul de aici fiind construit din blocuri de piatra grele de pana la 15-17 tone, eforturile fiind cu adevarat impresionante pentru acea perioada. Versiunea finala a numelui, adica Palenque, va fi cea europeana, care inseamna “fortareata”. Referintele la regii care au condus orasul-stat nu sunt foarte multe, majoritatea fiind din legende si sculpturile lasate de mayasi. Acestia par sa fi fost oameni puternici, avizi de putere, dar si buni organizatori, dand tot mai multa forma locului. In mod interesant, mostenitorii de sex feminin puteau prelua puterea, insa de multe ori aveau parte de momente dificile si lupte pentru putere.

In perioada clasica tarzie, dupa cum este numita, Palenque a atins cea mai mare dezvoltare, atat din punct de vedere al suprafetei, cat si a culturii si stiintei. In aceasta perioada se pare ca a trait si Pakal, conducatorul inmormantat intr-un sarcofag din jad cu imbinari din aur. In timpul lui s-au construit si cele mai importante cladiri pe care le vedem astazi, temple masive, apeducte si alte structuri, impodobite cu basoreliefuri cu teme mitologice sau legate de viata de zi cu zi. Astfel, arheologii au putut sa afle despre clasele sociale din vremea mayasilor, dar si despre viata conducatorilor si a zeitatilor deopotriva, uneori cele doua clase parand ca interfereaza.

Tinand cont ca si-a petrecut cateva sute de ani acoperit de plante si supus intemperiilor, situl Palenque s-a pastrat surprinzator de bine, astazi primind mii de turisti, care au de strabatut un drum destul de complicat pana la acest loc, insa care merita orice efort. Piramida Inscriptiilor este poate cea mai importanta structura descoperita pana in prezent. Pe basoreliefurile reprezentate aici se poate urmari un segment de 180 de ani din istoria mayasa, aici fiind inmormantat si Pakal. Cu un volum de 32.500 de metri cubi, este printre cele mai impresionante constructii din zona. In 1962 exploratorii au descoperit un pasaj acoperit de vreme si natura, care i-a dus pana la sarcofagul acestuia, decoratiunile bogate ce il insoteau ajutandu-i pe acestia sa inteleaga mai bine mitologia ce inconjoara situl Palenque.

Acestei structuri i se adauga Templele Crucii: al Crucii Infrunzite, al Crucii si al Sorelui, toate trei fiind exemple foarte bune de piramide in trepte, bine conservate si construite pe baza calculelor matematice si astronomice foarte aprofundate al mayasilor. Li se adauga Templul Contelui, care isi trage numele de la descoperitorul sau, care avea acesta functie, dar si Templul Leului, aflat la o oarecare distanta de celelalte si care se remarca printr-o statuie a unui conducator, asezata pe un tron in forma de jaguar. In final, trebuie vazuta si structura XII, o reprezentare a Zeului Mortii, dar si apeductul, ce ar putea rivaliza cu cele facute de romani. Iar pentru cei care doresc sa isi foloseasca imaginatia, trebuie mentionat ca multe din sculpturile de la Palenque au fost la un moment dat acoperite cu un alt strat, fiind colorate in cele mai vii nuante.

Astazi, un mic muzeu a fost amenajat aici pentru turisti si pentru conservarea artefactelor gasite, mai multe resturi de olarit aratand cat de dezvoltata era societatea la inceputuri. Lucrarile de excavare si conservare continua, insa se pare ca vor fi lungi si laborioase, estimandu-se ca doar 5% a fost adus la lumina din total. Se pare ca va mai dura destul de mult pana cand Palenque isi va dezvalui toate secretele.

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ