Staţiunea Geoagiu Băi se află în judeţul Hunedoara, la şase kilometri de oraşul Geoagiu, de care aparţine din punct de vedere administrativ. Staţiunea balneoclimaterică este poziţionată într-o zonă deosebită, pe valea Pârâului Clocota, fiind înconjurată de păduri de brad şi fag.

Geoagiu Băi este cunoscută încă de pe vremea romanilor, când avea denumirile „Germisara cum thermos” sau „Thermae Germisara”. Interesant e că vechile băi termale romane au aceeaşi formă şi în prezent, ele aflându-se într-un promontoriu circular pentru a le proteja. Băile au jucat un rol important în viaţa romană, dovada stând şi statuile lui Esculap şi a Egeei, statui care au fost descoperite în anul 1935. De asemenea, săpăturile arheologice au scos la iveală şi monede, altare şi alte diverse obiecte, printre care câteva plăcuțe votive realizate din aur.

Băile Goagiu au fost cel mai probabil abandonate după retragerea aureliană din anul 271, având în vedere că numele nu a mai fost menţionat în niciun document până în epoca feudală. În secolul al XVI-lea, mercenarul Geovan Andrea Gromo, comandant din garda regelui Ioan Sigismund Zapolya, scria că soţia acestuia, Isabela, a refăcut băile, cuplul regal petrecându-şi mult timp lucrând la ele. Mai târziu, în secolul al XVII-lea, un pastor german a făcut cunoscut locul printre enoriaşii săi.

Cu toate acestea, prima atestare documentară a satului Geoagiu Bai datează din anul 1805, când zvonurile despre efectele curative ale apelor s-au răspândit şi peste hotare. Astăzi, este una dintre cele mai populare staţiuni balenoclimaterice, lucru datorat zonei în care se afla. Clima continentală moderată şi aerul ozonat sunt doar două din avantajele pe care le au cei care aleg să viziteze staţiunea.

Staţiunea Geoagiu Bai se mândreşte cu apele sale minerale cu diverse calităţi: termale sau mezotermale, hipotone, bicarbonate sau magneziene (acestea prezintă şi urme de hidrogen sulfurat şi fier). Apele din staţiune sunt benefice în diverse afecţiuni: reumatism, nevralgii, gastrite cronice, afecţiuni ginecologice, hepatită, boli de nutriţie, alergii, afecţiuni hepatobiliare, afecţiuni dermatologice şi altele. Sunt folosite atât în curele interne, cât şi în cele externe.

Pe lângă tratamente, staţiunea Geoagiu Băi oferă şi câteva obiective turistice interesante, printre care:

Castrul roman Germisara (sau Castrul roman de la Cigmau) – este un castru de unitate auxiliară, având lângă el şi o aşezare civilă. Se pare că acesta fusese construit de romani pentru a apăra drumul imperial ce făcea legătura dintre Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi Apulum (astăzi, Alba Iulia), respectiv Micia (astăzi, Veţel). Castrul a fost descoperit abia în anul 2007, iar săpăturile arheologice întreprinse au scos la iveală, printre altele, câteva monede importante: un denar republican emis de Mărcuş Antonius, un dupondiu de bronz şi un sesterţ emis de împăratul Traian. Pe lângă castrul roman, pot fi văzute şi Băile Termale Romane şi Drumul Roman, destul de bine conservate.

Biserica Tip „Rotondă” – este cea mai veche biserică din zona Geoagiu Băi, fiind construită la sfârşitul secolului al XI-lea – începutul secolului al XII-lea. Biserica a fost ridicată din piatră de râu combinată cu cărămidă de la construcţiile romane.

Rezervaţia naturală „Apele mezotermale Geoagiu Băi” – este o rezervaţie de tip mixt, înscriindu-se în cea de-a patra categorie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii. Are o suprafaţă de opt hectare şi constă într-un complex forestier care adăposteşte izvoarele de apă termală ale staţiunii.

Ştrandul cu ape termale – este printre cele mai populare obiective turistice ale staţiunii, cele trei bazine ale sale atrăgând turişti din toată Transilvania, şi nu numai. Aici, se află singurul bazin olimpic din zona Ardealului. Apa din bazine este constantă, adică 32-33 ˚C.

statiunea-geoagiu-bai.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ