Templul Coral este numele unei sinagogi din Bucureşti, folosită de Comunitatea Evreilor din capitală. Este cel mai mare templu de cult mozaic din Bucureşti, în anul 2004 fiind inclus pe lista monumentelor istorice ale acestui oraş. Sinagoga se află în sectorul 3, pe Strada Sf. Vineri, la numărul 9.

Isaac Leib Weinberg, lider al organizaţiei „Comunitatea Cultului Israelit Modern” din capitală, a fost cel care a venit cu ideea ridicării unui lăcaş de cult pentru evreii din Bucureşti, numărul lor fiind destul de mare. Bărbatul era un evreu polonez şi dorinţa lui a fost de a construi un edificiu impunător, asemănător celor din capitalele europene. De altfel, Templul Coral din Bucureşti este copia Sinagogii Tempelgasse. Aceasta se află în Viena şi a fost construită cu doar câţiva ani înaintea celei din Bucureşti.

În anul 1857, a fost cumpărat terenul pe care a fost înălţată sinagoga, teren care se afla atunci în Mahalaua Stelei. Tot atunci, a fost elaborat şi primul proiect al sinagogii, care prevedea ca aceasta să fie ridicată în stil gotic. Însă lucrările au fost întârziate de disputele dintre facţiunea progresistă şi cea ortodoxă. În cele din urmă, ele au început în anul 1864, după intervenţia Asociaţiei pentru Construirea Templului.

Proiectul după care a fost construit Templul Coral a aparţinut unor arhitecţi din Viena, care au elaborat un plan pentru o clădire în stil mauro-bizantin. Clădirea a fost finalizată în doi ani, însă momentul inaugurării a fost amânat, pentru că edificiul a fost incendiat de câţiva români, care nu doreau ca evreii să obţină cetăţenie româna – acordarea cetăţeniei urma să fie prevăzută în Constituţia din acel an. La presiunile naţionaliştilor, Guvernul a renunţat la acest articol de lege, iar regele Carol I a sprijinit financiar reparaţiile. Inaugurarea a avut loc în anul 1867, în prezenţa a numeroşi oameni politici, atât din ţară, cât şi din străinătate.

Templul Coral are un subsol, un parter şi încă două niveluri, având dimensiuni destul de impresionante: 32 x 14 x 32 metri. Subsolul este locul în care se ţine centrala termică, slujbele având loc la parterul clădirii. Interiorul are trei nave, separate prin arcade. Exteriorul se remarcă în primul rând prin faţadă, care este placată cu cărămidă în două culori. Partea superioară prezintă rozete ca ornamente, portalul intrării aparţine stilului maur, iar cornişa prezintă şi ea ornamente, colţurile fiind împodobite cu turnuleţe. În fața sinagogii, a fost amplasat un monument în formă de menora (candelabru cu şapte braţe), care aminteşte de victimele Holocaustului.

De-a lungul timpului, Templul Coral a fost supus mai multor procese de restaurare, astfel că arhitectura iniţială a suferit modificări. Anul 1932 este anul care a adus cele mai multe schimbări – a fost adăugată o aripă, unde au fost amenajate camere pentru conferinţe, festivităţi, muzeu, bibliotecă şi arhivă, ultimele trei aflându-se la etaj. Ultima renovare a început în anul 2007, când a fost restaurată de la fundaţie şi până la elementele decorative.

Astăzi, în Templul Coral încă se săvârşesc slujbe de către Comunitatea Evreilor, mai ales că sinagoga este una dintre cele mai mari de pe teritoriul României. De-a lungul timpului, evreii din România au primit în lăcaşul lor de cult mai multe personalităţi importante pentru istoria lor, dar sinagoga a fost vizitată şi de personalităţi ortodoxe, precum Justinian Marina, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române în perioada 1948 – 1977.

templul-coral.jpg

vola.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ